Ne jucam cu insectele

Fiindca sapataman aceasta Maria a invatat la gradi despre insecte, am profitat de ocazie sa scoatem gandaceii pentru cateva jocuri de matematica. Am printat de aici borcane cu cifre si fiecare le umplea cu insecte de la jocul Mosquito.

Am printat apoi un borcan mai mare (aici l-am gasit) in care puneam insecte in functie de ce cadea pe zar.

Am vazut apoi care grup de insecte e mai mare si am pus semnul cu gura deschisa a crocodilului spre numarul mai mare.

Am trecut de la matematica la o poveste frumoasa despre insecte si pasari, „Luna- Betiluna si Dora- Minodora intr-un gaz- album cu pasarele”  de Smigelschi Anamaria.

 

Rainy Day Activity Pack

Am primit de curand de la Anamaria, Citim cu Drag, un set de carticele cu activitati care au produs o mare bucurie la noi acasa. Primul lucru apreciat de catre fete a fost cutia in care sunt asezate si care este ca o gentuta; cateva zile au luat-o peste tot cu ele :). Cele 4 carti din colectie sunt in format micut, A5, numai bune de luat in calatorii.

„Rainy Day Activity book” este un caiet cu pagini foarte frumos colorate si cu activitati interesante pentru copii. Sunt o multime de labirinturi dragute, imagini in care trebuie sa descoperi anumite lucruri, sa gasesti diferentele intre imagini, sa colorezi dupa codul culorilor sau sa gasesti greseala.

Aceasta cerinta mi-a dat si mie batai de cap , nu ma prindeam deloc unde-i greseala :)

„Rainy Day Doodling book” este un caiet in care copiii trebuie sa deseneze pentru a completa niste imagini. La noi mare succes a avut cerinta de a face fete in anumite forme. Imi place ca le da copiilor si exemple, astfel fetele mele au invatat sa faca o fata plangacioasa , iar asta le-a placut tare mult.

Exista in pachet si o carte de colorat cu imagini simple si dragute.

„Things to make and do on a rainy day” este o carte din care invatam cum sa facem anumite activitati practice. Sunt unele dintre ele pe care le-am incercat si noi cu mare succes.

Daca vreti sa comandati gentuta cu carti, o puteti gasi aici la un pret foarte bun. Multumim Anamaria pentru cadou, noi chiar Citim cu drag cartile de la editura Usborne :).

Promisiunea ramane promisiune

Ce este o promisiune? V-ati luat vreodata angajamentul ca veti face ceva si nu v-ati tinut de cuvant? Mai avem incredere in cei care nu-si tin promisiunile? Acestea au fost doar cateva dintre subiectele de discutie pe care le-am avut vineri la atelierul de lectura. Am citit o carte foarte frumoasa ce este insotita si de un DVD cu animatia povestii, „Promisiunea ramane promisiune” de Knister cu ilustratii suberbe de Eve Tharlet. In carte marmota are incredere deplina in promisiunea pe care i-a facut-o papadia si s-a dovedit ca, desi nu se mai astepta sa o reintalneasca pe delicata lui prietena, increderea nu i-a fost inselata: primavara urmatoare papadia  a iesit din nou la soare impreuna cu o multime de prietene de-ale ei, spre marea bucurie a marmotei.

Am dat si noi exemple de promisiuni pe care le-am facut si care ne-au fost facute si apoi i-am rugat pe copii sa se gandeasca daca exista si promisiuni pe care nu trebuie sa le tinem. Au fost putin incurcati, asa ca le-am dat cateva exemple: daca vedem ca cineva face rau cuiva, sau daca cineva ne face rau si ne cere sa promitem ca nu vom spune nimic nimanui, acestea sunt promisiuni pe care nu trebuie sa le tinem, sunt secrete urate pe care e musai sa le spunem unui adult (am vorbit mai demult la un atelier despre astfel de secrete). Le-am dat copiilor cate un cartonas rosu si cate unul verde si eu le spuneam diverse situatii in care facem promisiuni si ei ridicau cartonasul verde daca promisiunea putea fi tinuta, si pe cel rosu daca nu trebuia sa tinem promisiunea.

Am facut si un joc de rol in care cate doi, copiii interpretau diverse personaje care isi faceau promisiuni si le tineau sau nu.

Am urmarit cum se transforma papadia intr-un filmulet foarte frumos, apoi am trecut la pictarea papadiilor galbene si albe. Pentru cele albe am folosit betisoare pentru urechi (aici gasiti sursa de inspiratie), iar pe cele galbene le-am facut cu scobitori.

What’s the time, Mr. Wolf?

Imi plac foarte mult cartile care au tot felul de „artificii” sa-i atraga pe copiii, imi plac cele cu ferestre sub care se ascund diverse lucruri, cele care dau un indiciu ce trebuie gasit in paginile urmatoare, sau acelea care au incorporate marionete pentru degete cu ajutorul carora povestea poate fi animata foarte frumos. Invatarea ceasului este o notiune destul de dificila pentru copii, asa ca atunci cand am gasit aceasta carte am stiut ca ea va face insusirea notiunilor mult mai usoara.. Este vorba despre „What’s the time, Mr Wolf?„, in care un lup infometat ne prezinta ce face el la diferite ore din zi. Aici puteti vedea cartea si asculta cantecelul. Le-am prezentat cartea copiilor de la atelierul pentru pitici si au fost tare incantati in primul rand de marioneta, dar si povestea a fost amuzanta si am exersat exprimarea orei cu ajutorul ei. Am folosit ceasul din lemn (de aici l-am cumparat, vad ca nu mai este in stoc dar gasiti unele similare foarte dragute) si am intrebat si raspuns „What’s the time?” intrebau copiii si cel care venea la ceas il potrivea si raspundea „It’s … o’clock.” Am printat niste cartonase cu ceasuri aflate la diferite ore fixe si am exersat mergand pe ele, cand muzica se orpea intrebam „What’s the time?” si copiii raspundeau in fucntie de ceasul pe care erau asezati. Am identificat apoi cat e ceasul cautand cartonase ce erau lipite pe pereti. Ne-am distrat spunand cat e ceasul cu ajutorul corpului. Am jucat si jocul „What’s the time, Mr Wolf?”, un fel de „La perete, stop!”, in care un copil era Mr. Wolf si statea cu fata la perete. Ceilalti erau aliniati la o distanta mai mare in spatele lui si intrebau „What’s the time, Mr. Wolf?”. Domnul Lup raspundea spunand o ora la intamplare si ceilalti faceau atatia pasi cat era ora. Lupul se intorcea la un moment dat si ceilalti trebuiau sa stea nemiscati. Jocul continua pana ajungeau langa lup. Regula jocului spune ca la un monet dat lupul spune „It’s dinner time!” si fuge dupa copii, insa noi nu aveam prea mult loc pentru alergat, asa ca am sarit peste acest amanunt ;). La partea practica am facut ceasuri potrivind limbile si cifrele.

Jocuri de logica

Am cumparat de curand de la Julia doua jocuri absolut minunate care dezvolta gandirea logica. „Colour Code” (eu l-am cumparat cu 60 lei) este un joc ce antreneaza viziunea in spatiu, are niste jetoane dintr-un fel de plexiglas transparent pe care sunt tot felul de forme. Copiii aleg un model din carticica si trebuie sa suprapuna jetoanele astfel incat sa le iasa modelul. Puteti cumpara jocul si de aici  sau aici.

„Qwirkle” (l-am cumparat cu 65 lei) este un alt joc foarte interesant care le-a captat pe fete imediat. L-am jucat de multe ori in familie, asa ca este cu siguranta o provocare si pentru adulti. Sunt 108 piese din lemn cu diverse forme si culori, regula fiind aceea de a face siruri fie  cu forme de acelasi fel si culori diferite, fie cu aceleasi culori dar formele sa difere. Scopul jocului este sa acumulezi cat mai multe puncte, insa noi am jucat fara puncte. Puteti cumpara jocul de aici.

Recomand din suflet aceste jocuri, la noi au mare succes.

Baietelul invizibil

V-ati simtit vreodata dati la o parte, exclusi dintr-un grup, ignorati, de parca ati fi fost invizibili pentru cei din jurul vostru? Chiar daca nu ati fost niciodata intr-o asemena situatie, va puteti imagina cum se simte o persoana care este tratata astfel. De multe ori copiii mai timizi, cei care nu socializeaza usor sunt de multe ori „invizibili” pentru colegi si uneori chiar si pentru educatorii care sunt asa de ocupati cu ceilalti copii care-si fac auzita prezenta, incat pot trece chiar zile fara sa bage de seama ca i-au neglijat.

Despre un astfel de baietel am vorbit vineri la atelierul de lectura, fiindca mi se pare important sa-i facem pe copii sa constientizeze ca e important sa-i aprecieze pe cei din jurul lor, sa-i integreze in grup si pe cei mai putin indrazneti si sa se respecte intre ei. Cand i-am intrebat pe copii daca cineva poate fi invizibil, cu totii s-au gandit la magie, insa dupa ce am citit povestea au martusrisit ca nu s-a gandit ca cineva se poate simti asa daca nu e bagat in seama.

„The invisible boy” de Trudy Ludwig este o carte foarte frumoasa atat ca text cat si ca ilustratii: Patrice Barton a redat foarte frumos sentimentele lui Brian, baiatul invizibil, ilustrandu-l in alb-negru, culoarea revenindu-i abia dupa ce un coleg nou i-a apreciat desenul, l-a luat in echipa pentru a face un proiect si l-a invitat sa i se alature la masa.

Am discutat mult si am incercat sa punem in scena tot felul de situatii in care ne putem simti dati la o parte, nebagati in seama si astfel copiii au realizat ca nu-i asa confortabil sa te simti in felul acesta. Am avut chiar si un „coleg” nou pe care intentionat nu l-am primit bine, crititicandu-l foarte mult (am desenat un baietel pe o foaie de hartie si l-am prezentat ca pe un coleg nou). La fiecare vorba urata, ii rupeam cate o parte a corpului gest care simboliza suferinta lui cand auzea jignirile. Fiecare si-a cerut apoi scuze pentru purtatea urata si am incercat sa asamblam „puzzle-ul”, astfel incat sa refacem desenul. Insa desi imaginea a fost refacuta, urmele rupturilor au ramas, iar copiii au inteles ca trebuie sa avem mare grija la felul in care ne purtam pentru ca scuzele nu repara si ranile din suflet.

Copiii au lucrat apoi in echipa, ca si cei din poveste, fiecare echipa primind 3 pietre cu imagini cu ajutorul carora trebuiau sa compuna si sa deseneze impreuna o poveste.

Fiecare si-a personalizat apoi imaginea pe care au lipit-o pe o spatula din lemn. Intr-un pahar din carton am taiat o fanta prin am introdus spatula, iar imaginea copilului se putea ascunde in pahar daca se simtea invizibil si iesea afara cand se simtea apreciat si bagat in seama.

Sper ca lectia acesta sa fi fost una memorabilapentru copii si sa fie astfel mai atenti la sentimentele celorlalti.

Povestea Pastelui

Fiindca se apropie Pastele, am considerat oportun sa vorbim si la ateliereul de lectura despre semnificatiile acestei mari sarbatori. Si fiindca am cumparat de curand CD-urile „Aventuri in lumea Bibliei” (aici si aici gasiti detalii despre aceste minunate CD-uri), am ascultat si cateva fragmente pe care le-am completat cu imagini din cartea „ Povestea Pastelui”  (cartea este potrivita si pentru copiii care abia incep sa citeasca fiindca textul e scris cu litere mari si e destul de aerisit). Nu ma asteptam sa aiba atata rabdare sa asculte povestea, mai ales ca DC-urile sunt doar audio, insa au fost impresionati, fiindca interpretarea actorilor este una de exceptie, este un teatru radiofonic de foarte buna calitate si am avut impresia ca participam si noi la intamplrile prezentate. Recomand din suflet aceste CD-uri, chiar ii fac pe copii sa cunoasca Biblia si pe Dumnezeu.

Copiii au povestit apoi ce-au retinut din poveste cu ajutorul unor figurine al caror model il gasiti aici .

La partea practica am colorat si asamblat mormantul lui Iisus dupa acest model 

… si fiindca mi-am dorit mult sa ne amintim de moartea si Invierea lui Iisus, am facut un mormant folosind pamant, ghivece, grau, cruci si pietre. Copiilor le-a placut foarte mult sa planteze graul si apoi au pus crucea si o piatra ce simbolizeaza mormantul gol (multumim Coca pentru ideile minunate).

Eu am folosit o farfurie mai mare de la un ghiveci si am pus inauntru un pahar pe plastic ce simbolizeaza mormantul, am pus pamant in care am presarat grau si am asezat crucea lui Iisus si ale celor 2 talhari (aici gasiti mai multe idei pentru a face astfel de decoratiuni pentru Pasti).

Va recomand sa va uitati pe aceste minunate idei de activitati pentru Pasti (si aici gasiti recomandari frumoase) si sa ii pregatim pe copiii nostri si sufleteste pentru aceasta mare sarbatoare.