Pictam cu apa

Dintre toate activitatile practice pe care le-am facut de-a lungul timpului, pictura ocupa un loc fruntas in topul preferintelor. Incercam mereu diferite tehnici si ne place sa avem mereu un element surpriza.

De curand am cumparat doua carticele care le-au placut tare mult fetelor. Le-am spus ca vor picta doar cu apa si au fost foarte surprinse sa vada cum se descopereau culorile pe masura ce imaginea era udata. Cartile sunt de la editura Kreativ si sunt foarte accesibile ca pret.

p11900521p1190051p1190054p1190053

O sa mai repetam si experimentele cu apa facute cand era Elena mica, cred ca le vor placea si acum :)

Liber la joaca

Stiu ca traim in era tehnologiei, ca toti copiii au tablete si telefoane, jocuri pe calculator si nu spun ca ar fi rau sa ne jucam din cand in cand si cu ele, insa ar fi bine sa limitam timpul in care copiii nostri le folosesc. Sa le utilizam pentru a invata lucruri utile, apoi sa ne intoarcem la joaca aceea sanatoasa, care ne stimuleaza creativitate si inventivitatea, sa le aratam copiilor jocurile pe care le jucam noi cand eram mici si cu siguranta le vor aprecia.

Ma bucur tare mult ca fetelor mele le place sa se joace de-a ceva: de-a magazinul, de-a mama, de-a restaurantul sau doctorul, e o joaca atat de distractiva si in acelasi timp educativa. Invata in joaca tot felul de lucruri, creeaza situatii de viata si isi dezvolta enorm de mult limbajul.

Am multe figurine din fimo create pentru diverse povesti pe care le-am tot citit de-a lungul timpului si le-am lasat pe fete sa se joace cu ele. Intr-adevar, fugurinele sunt mai fragile decat cele din plastic si uneori se mai dezlipesc, insa bucuria lor e asa de mare cand se joaca cu ele, ca  nu ma supar daca mai trebuie sa le reparam din cand in cand.

Iata de exemplu cum s-au jucat de curand aducandu-le pe toate in vizita, era ziua unuia dintre personaje si astfel si -au amintit si povestile din care provenea fiecare.

p1210002p1210005p1210006p1210009p1210011

Nu va asteptati ca cei mici sa inceapa joaca din propria initiativa daca n-au fost obisnuiti cu asta, intrati voi in joc si invitati-i, veti vedea ca le va placea tare mult.

Spor la joaca!

 

Riglete matematice

Mi-am dorit dintotdeauna ca fetele mele sa invete matematica intr-un mod logic si constient, asa ca sunt in continua cautare de metode distractive pentru a face atractiva invatarea. Am folosit mereu tot felul de manipulative pentru vizualizarea numerelor si pentru descompunerea lor si chiar am facut operatii matematice intr-un mod facil si distractiv, pentru ca am vrut sa fac invatarea matematicii un joc si nu o corvoada. Am descoperit „Cuisenaire rods” in cautarile mele pe internet si mi s-au parut grozave, asa ca am cautat peste tot si am reusit sa le cumpar (de aici le-am achizitionat). Acestea sunt niste riglete din lemn de diferite marimi si culori care au cate 1 cm pentru fiecare unitate, dar nu sunt marcate (aici gasiti mai multe detalii despre ele si moduri de folosire).

Noi ne-am jucat cu ele descoperind cum se pot combina pentru a forma diferite numere, dar ne-am lasat si imaginatia sa zburde si am creat tot felul de tablouri.

Am folosit buline colorate si rigletele pentru a face descompuneri, iar fetele au perceput activitatea ca o joaca si li s-a parut distractiv.

Nu doar la matematica se pot folosi aceste riglete, Nico ne-a povestit cum pot fi utilizate pentru invatarea unei limbi straine, asadar le recomand cu mare drag, mi se par grozave.

Ce poti sa faci?

Saptamana trecuta la atelierele de engleza pentru pitici am invatat sa spunem ce putem si ce nu putem sa facem. Am folosit ca suport cartea „From head to toe” a lui Eric Carle. Am invatat intai animalele care apar in poveste, apoi am citit povestea impreuna, copiii facand miscarile respective si raspunzand la intrebarea :”Can you do it? ” „I can do it”. Tare ne-am mai amuzat arcuindu-ne spatele ca pisicutele, sau dand din picioare ca magarusii :).

pb300914pb300915pb300916pb300917

 

Am cantat si cantecelul povestii, gasiti si varianta ritmata (chant).

Ne-am jucat apoi aratand fiecare ce poate sa faca, am mimat cate o actiune si ceilalti ghiceau ce putem face: „You can play football/You can dance/You can sing.”

Am avut cartonase cu actiuni pe care le putem face si actiuni pe care nu le putem face („can/can’t do„) si ne-am jucat mergand pe ele, cand se oprea muzica spuneam ce reprezinta imaginea respectiva („I can climb a tree/ I can’t drive a car„).

pb180557pb180562pb180544

 

Am cantat si acest cantecel in care animalele spuneau ce pot face.

La partea practica am facut broscute care pot sari (aici gasiti sursa de inspiratie ).

La alta intalnire am facut balerine ce pot dansa (le-am confectionat dupa acest model din clesti de lemn, sarmulite plusate si hartie pentru briose ).

pb180548pb180551

pb180552pb180554pb190627

 

 

 

Sperietoare si secrete

Cartea „The complete book of Farmyard tales” de la editura Usborne are povesti foarte frumoase si am folosit-o de multe ori atat acasa, cat si la atelier. Saptamana trecuta am descoperit secretul sperietoarei de ciori („Scarecrow’s secret”).

Ne-am amintitit denumirea articolelor de imbracaminte si a partilor corpului si am facut si noi o sperietoare.

Ne-am reamintit si denumirea emotiilor si ne-am cautat perechea („Are you sad?” „No, I’m not/Yes, I am”).

Am asamblat alte sperietoare din fetru in hainele carora ascundeam puiuti de animale, copiii veneau pe rand si descopereau care este secretul sperietoarei (am repetat si puiii de animale cu aceasta ocazie si am ascultat din nou acest cantecel).

La partea practica am facut sperietoare de ciori: la prima intalnire le-am pus pe bat, iar la a doua le-am facut picioare din carlige de rufe.

Maria descopera tainele literelor

Desi nu vreau sa le compar pe cele doua fetite ale mele, nu pot sa nu observ ca Elena a fost preocupata mult mai devreme de invatatul literelor, de cifre si tot felul de operatii matematice, pe cand Maria nu e mai deloc interesata de asa ceva. Pentru ea totul trebuie sa fie extraordinar de amuzant, iar cand ii propun o activitate trebuie sa planific ceva distractiv care sa o atraga. De aceea nu am insistat prea mult cu literele, vreau sa o las in ritmul ei. De curand insa, am remarcat un oarecare interes si il exploatez la maxim :). I-am cumparat o consola LeapFrog care ne invata sa scriem literele (multumim Camelia pentru recomandare) si sunt foare multumita de ceeea ce face, iar fiindca Maria e tare interesata de gadget-uri, aceasta „tableta” (cum ii spune ea) a devenit foarte indragita. Ce-mi place foarte mult este faptul ca ii arata copilului exact cum sa traseze literele, spre deosebire de fisele in care trebuie doar sa unesti punctele, copilul mergand de multe ori in directia gresita. Cu aceasta consola copilul vede cum literele se scriu punct cu punct, in timp ce el urmareste cursorul cu ajutorul unui pix magnetic.

Maria isi recunoaste numele, insa nu stie sa si-l scrie fara ajutor, asa ca am imprumutat ideea Cocai  si am printat literele din numele fetelor asociate cu diferite imagini. Ca sa fac jocul un pic mai palpitant, le-am rugat sa caute literele prin casa pentru a-si scrie numele. Am scris apoi ficare litera la consola.

Imi aduc aminte de activitati pe care le-am facut cu Elena si incercam sa facem cat mai multe dintre ele (aici gasiti jocurile pe care e-am facut cand am invatat literele). Vreau sa vizualizam atent literele, de aceea facem cu ele diverse activitati practice. De curand l-am impodobit pe A cu frunze de toamna.

Ne-am jucat si cu litera C, mai intai potrivind tortitele unor canite si observand ca seamana cu litera C.

Am continuat scriindu-l si pe C la consola.

Fetele au pus apoi buline ori de cate ori intalneau litera C scrisa intr-un cuvant.

Le-am propus apoi sa caute obiecte care contin literele C (Maria) si M (Elena) atat la inceput, cat si la mijloc sau la sfarsit.

Elena a exersat scrisul jucandu-ne de-a biblioteca, scria fise cu numele cartilor pe care eu le imprumutam.

Vom continua sa ne jucam astfel si sunt convinsa ca joaca le va face pe fete sa invete cu mult mai multa placere lucruri care altfel li s-ar prea plictisitoare.

Spor la joaca si voua!

Happy Pumpkin Day!

Sarbatoarea de Halloween a impartit lumea in doua tabere: unii sunt mari sustinatori ai evenimetului si se costumeaza in cele mai infioratoare aratari, ceilalti sunt total impotriva si nu accepta sa imprumute sarbatoarea altora. Eu ma situez undeva la mijloc, fiindca nu ma deranjeaza preluarea unei sarbatori, atata timp cat luam partile frumoase si o putem exploata pentru a face placerea copiilor de a se costuma si de a invata intr-o maniera amuzanta. N-o sa-i inteleg niciodata pe parintii care le cumpara copiilor costume de vampiri insangerati, moartea cu coasa sau alte hidosenii pe care le-am vazut zilele acestea chiar la scoala. Prefer a abordez sarbatoarea ca un carnaval al cotumelor simpatice si la atelierele de engleza de saptamana aceasta ne-am costumat in dovleci, super-eroi, albinute, futurasi, iar copiilor le-a placut tare mult sa se joace astfel.

Am citit si o carte tare draguta, „It’s pumpkin day, mouse!” de Laura Joffe Numeroff, cu ilustratii superbe, cu text simplu, o carte cu ajutorul careia am repetat emotiile si o multime de expresii (the mouse spilled the paint, it’s dirty/clean, the pumpkins are big/small).

Am cantat „Can you make a happy face?” si „Five little pumpkins”.

Copiii au facut felinare, pictand diferite expresii ale fetei pe borcane cu 7 laturi (mai multe fotografii gasiti pe FB).

Am colorat si dovleci care exprimau diferite emotii (aici gasiti fisele).