Anotimpuri

La atelierul de engleza de saptamana trecuta am incercat sa deslusim tainele anotimpurilor si am identificat elementele specifice fiecaruia.

Am facut diverse jocuri pentru a retine denumirile anotimpurilor si mi-am dorit sa le invatam in mod constient, nu sa le stim in ordine ca o poezie. Am avut niste jetoane de la un joc si copiii dadeau de la unul la altul gentuta in care se aflau, la un moment dat scoteau un jeton si spuneau despre ce anotimp este vorba.

Am citit “Tap the magic tree” si copiii au fost incantati sa vada cum se intampla lucruri magice cu ajutorul lor ;)  (gasiti cartea si in limba romana ). Mi se pare o carte fantastica fiindca e atat de interactiva si copiii chiar simt ca participa activ la actiune. Fara sa ne dam seama am repetat o multime de expresii: tap the tree, rub the tree, wiggle your fingers, pat the leaves, clap your hands, blow a breeze, blow a kiss. Aici puteti vedea un filmulet de prezentare pentru a va da seama mai bine cat de minunata este aceasta carte.

Cu ajutorul unui copac facut din banda izolatoare (aici gasiti sursa de inspiratie) am reluat actiunile din carte, de data asta copiii puneau elementele potrivte pe copac, apoi faceau actiunile necesare pentru ca magia sa se intample.

La partea practica am decupat si lipit niste copiii in dreptul anotimpului conform caruia erau imbracati,

… iar la alta intalnire am pictat copaci folosind o folie cu bule cu care am stampilat culorile anotimpurilor: spring is pink, summer is green, autumn is orange and yellow, winter is white.

Activitati artistice

Elena e foarte pasionata de pictura, desen si tot ce inseamna activitati artistice, asa ca fac mereu tot posibilul sa exploatez acest talent al ei. Recent am cumparat de la Anca (In minunata lume a cartilor) o minunata carte de arta in care copilul invata o multime de lucruri interesante (aici gasiti mai multe imagini din carte).

Sunt mai multe tablouri celebre,  copilul fiind provocat sa incerce diferite tehnici pentru a face ceva asemanator. Imi place foarte mult ca sunt prezentate mai multe procedee, de la pictura, la desen, colaj , pana la modelaj.

Elena a fost fascinatasi a incercat imediat cateva dintre activitatile propuse. A inchis ochii si a desenat diferite forme fara sa ia mana de pe foaie,  si-a imaginat apoi tot felul de obiecte.

A facut apoi o multime de fete si animalute, foarte incantata ca poate face oameni cu expresii atat de interesante.

Am invatat sa indraznim cand coloram, sa folosim culori vibrante si sa nu ne fie frica sa facem diferite modele in loc sa umplem simplu spatiul de colorat, pentru a da o nota mai interesanta creatiei noastre.

Acesta este insa doar inceputul, cu siguranta vom exploata mult aceasta carte, ne este foarte draga :), o recomand cu tot sufletul.

Engleza cu bebelusi

Am inceput de cateva saptamani un nou atelier de engleza pentru bebelusi (ma rog, nu chiar bebelusi, sunt copii care au in jur de 2 ani) si sunt tare mandra de felul in care reactioneaza. Inca o data mi-au confirmat faptul ca un copil invata o limba straina foarte usor atunci cand o ia ca pe o joaca. In cadrul atelierelor ne jucam in engleza fara sa le traduc ceva, doar le arat, ne miscam si ei repeta ce spun eu, executa miscarile intr-un mod foarte natural.

Imi place sa avem de fiecare data si activitati senzoriale, vreau sa imbinam si activitati practice, jocuri de miscare si statice, astfel incat copiii sa fie mereu antrenati si astfel sa nu se plictiseasca. O sa va arata cateva exemple de activitati pe care le-am avut, nu prea reusesc sa fac poze, o sa le rog pe mamici sa faca lucrul acesta ;) . De asemenea, este foarte imprtant ca si acasa parintii sa-i expuna pe copii la limba engleza prin cantecele sau desene animate, sa-i mai intrebe cate ceva sau sa se joace o perioada cat de scurta in fiecare zi in engleza.

Ne-am jucat cautand animalute intr-o cutie cu niste “pufuleti” (nici nu stiu sigur cum se numesc, sunt dintr-un fel de polistiren si se folosc in cutiile cu produse fragile), pe masura ce descopeream cate ceva eu spuneam cum se numeste animalul.

Tot cu animalutele ne-am jucat ascunzandu-le pe sub esarfe (rosii si verzi deocamdata): “Where are you, dog? Peek-a-boo! I see you!”

Am folosit esarfele pentru a zbura (fly), le-am ridicat si le-am coborat (up and down), le-am scos din cutii si a vazut ce culori au.

Am sortat jucarii in farfurii rosii si verzi povestind mereu ce culoare au.

L-am hranit pe Mr. Green cu obiecte verzi, accentuand mereu culoarea pe care o voiam in sticla.

Ne-am jucat pe autocolant si am vazut ca e “sticky” si am fost fascinati ca lucrurile chiar raman lipite de perete. Am contruit casute sau doar am pus la intamplare bete si capace de sticle sau forme de spuma.

Daca la o intalnire am facut inimioare stampilate cu rola de carton,

… alta data am facut mere vesele (happy apples) din hartie rupta.

Iata cantecelele pe care le puteti repeta: “Walking, walking“, “If you’re happy“, “Mouth, nose, knees, toes“, “Roll your hands“.

 

Alerta la Zoo!

Vineri la atelierul de lectura am vorbit din nou despre frici, despre cum e sa -ti imaginezi tot felul de lucruri inspaimantatoare si de fapt realitatea sa fie alta. “Alerta la Zoo!“, cartea scrisa de Udo Weigelt, ne-a ajutat mult sa intelegem cum sta treaba atunci cand nu verifici lucrurile pe care le auzi de la altii, cum tonul vocii poate influenta mesajul pe care-l transmiti. Am incercat de la inceput sa prezicem despre ce fel de animal e vorba analizand urmele lasate pe nisip, apoi reproducand mesajul transmis de ingrijitori  copiii au concluzionat ca e vorba despre un animal mare si fioros.

Fiecare animal de la Zoo isi imagina tot felul de grozavii despre colegul cel nou, fiecare mai “inflorind” cate un pic zvonurile pe care le auzeau. In final am descoperit un animal dragut care nu facea rau nimanui :) . Nici copiii nu stiau ce este acela un wombat si aceasta a facut supansul si mai mare. Ne-am amintit e o poveste mai veche in care animalele alergau speriate doar pentru ca iepurasul a auzit “Pleosc!” atunci cand statea pe malul unui lac si fuga lui speriata a molipsit si celelalte animale. Am facut si noi un experiment: eu ii spuneam la ureche unui copil ca am auzit o piatra cazand in balta si a facut “Pleosc!”, ceilalti auzind doar interjectia pe care am spus-o pe un ton grav. Copiii au incercat sa ghiceasca daca mesajul meu  fost unul pozitiv sau negativ si cu totii si-au imaginat tot felul de situatii infricosatoare.

Am analizat apoi comportamentul animalelor din poveste si am concluzionat ca papagalul n-a procedat bine cand a tras cu urechea si apoi a dus zvonul mai departe, neavand o informatie completa, era corect ca el sa intrebe intai si apoi sa povesteasca in cunostinta de cauza. Si cangurul a gresit fiindca desi nu stia nimic despre wombat, a mintit inventand felul de detalii infricosatoare despre el.

Am vorbit apoi fiecare depre fricile lui si copiii au inteles ca ininte sa se sperie de monstrii de sub pat, sau de pajanjenii fiorosi, vor anaiza daca chiar au de ce sa se teama.

Mi-a placut mult ideea pe care a folosit-o Bufnita la atelierele ei, asa ca ma cerut voie sa o imprumutam si noi. Fiecare copil a desenat un personaj care avea o frica si am ilustrat  acea temere intr-o bula deasupra lui. Am decupat apoi o fereastra in dreptul ei careia i-am lipt “zabrele” din bete de chibrit astfel incat sa vedem din afara “custii” o parte din temerea respectiva. Au apart in felul acesta o multime de povesti si sper ca lucrul acesta ii va ajuta pe copii sa-si exprime ingrijorarile si privind din afara la ele sa nu li se mai parae asa infioratoare.

 

 

Joc de logica

Mi-a placut mult jocul acesta de logica inca de cand l-am vazut la Camelia, asa ca atunci cand l-am zarit in magazinul Juliei n-am mai stat pe ganduri si l-am comandat. Jocul pare simplu la prima vedere, avand 12 piese formate din bilute grupate cate 3, 4 sau 5 in diferite pozitii, ideea jocului fiind aceea de a aseza piesele astfel incat sa nu ramana spatii libere. Nu e insa deloc simplu, pot spune ca si pentru noi adultii a fost o provocare sa rezolvam puzzle-ul. Norocul nostru ca jocul are si o cartica ce contine o multime de variante de rezolvare, si ce imi place foarte mult este faptul ca nu toate rezolvarile sunt complete, lansand jucatorului provocarea sa-si imagineze cum se pot combina cu succes. Elenei i-a placut tare mult de cum a vazut jocul si de cateva zile doar asta face. Pe spatele cutiei se poate face si o piramida 3D si nu i-a fost deloc greu sa o construiasca.

Puteti urmari filmulete pentru a va convinge ca este un joc cu adevarat provocator.


Puteti cumpara jocul si de aici. Multumesc mult Camelia pentru recomandare :) .

Getting dressed

La atelierele de engleza pentru pitici de saptamana aceasta am vorbit despre haine cu ajutorul unei carti foarte dragute “Froggy gets dressed” de Jonathan London . Imi place cartea fiindca pe langa faptul ca putem repeta articolele de imbracaminte, copiii invata si ce expresii folosim cand ne imbracam si cand ne dezbracam, iar faptul ca in carte sunt repetate de foarte multe ori ne ajuta si mai mult.

POvestea e draguta, Froggy isi tot uita diferite haine cand iese afara la zapada si trebuie sa mearga in casa pentru a se imbraca asa cum trebuie. Asta ii ajuta  din nou pe copii sa invete ordinea in care ne punem hainele.

Am printat imagini din carte si copiii le-au pus lui Froggy pe masura ce inaintam in poveste (aici am gasit modelele).

Am avut niste haine colorate si copiii au identificat apoi care ii apratin lui Froggy si care nu, am repetat apoi hainele jucand “Spin the bottle“, un joc in care copiii roteau o sticla si denumeau obiectul in dreptul caruia era indreptat capacul sticlei.

Am jucat bingo, fiecare copil era atent si punea pompoane pe obiectele indicate de catre mine.

Am avut niste haine adevarate si pe rand copiii spuneau “I’m cold!”, ceilalti indicandu-i cu ce sa se imbrace “Put  on your jacket!” , apoi spuneau “I’m hot!” si ceilalti spuneau “Take off your jacket!”. Am ascultat si cantecelulPut on your shoes!”

La partea practica am facut broscute marionete de mana dupa acest model.

Am cusut apoi niste rochite si pantaloni cu ajutorul unor ace din plastic.

At the grocery store

Joi la atelierul de engleza pentru pitici ne-am jucat de-a magazinul pentru a exersa denumirile alimentelor si felul in care cerem/oferim/acceptam/refuzam politicos. M-am inspirat de la jocul “Shopping list” cumparat de aici  si am facut si eu liste de cumpaturi pentru fiecare copil, si am folosit carucioarele de la joc.

 

Unii copii erau vanzatorii si altii clientii. Cei din urma trebuiau sa-si completeze lista si cereau vanzatorilor alimente: “Do you have apples?” “Yes, I do. Here you are ./No, I don’t.”

Am jucat “Musical chairs”: copiii aveau in mana cartonase cu mancare si cand se oprea muzica trebuiau sa caute scaunul ce avea acelasi cartonas ca cel din mana lor. A fost mare distractie :).

La partea practica am facut mere vesele din role de carton invelite in hartie creponata.