Ne jucam cu literele (n, N)

Fiindca in ultima vreme la noi a plouat foarte mult, m-am gandit ca ar fi potrivit sa confectionam un norisor. Am introdus astfel si literele N si n. Mai intai am pus aracet pe un norisor din carton peste care Elena a presarat orez colorat.

Cat s-a uscat norisorul am colorat picaturile de ploaie.

Ne-am jucat apoi cu niste norisori pe care erau scrise cuvinte care contineau literele N si n, si trebuia sa le recunoasca si sa le incercuiasca.

Am lipit apoi picaturile pe ata albastra si am atasat-o la norisor. A iesit foarte vesel, ne place mult.

Desene cusute

Aseara coseam ceva si Elena ma tot batea la cap ca vrea si ea sa coasa. Cum n-aveam nimic pregatit, mi-am amintit de felicitarile pe care le-a facut Laura si i-am facut repede un sablon. Am desenat o fetita si apoi am facut gauri cu acul pe contur. I-am dat Elenei un ac si ata si a trecut la treaba. I-am aratat cum sa faca si a prins repede miscarea.

A fost incanatata de aceasta noua indeletnicire si e foarte mandra ce a iesit. I-a desenat fetitei si ochi si par si toata seara s-a plimbat cu ea prin casa 🙂 .

O sa perfectionam aceasta tehnica, fiindca vad ca are mare succes.

Martisoare fel de fel

Ne apropiem cu pasi repezi de Ziua Martisorului si trebuie sa fim pregatiti cum se cuvine. Aproape am terminat de confectionat toate martisoarele pe cre sa le daruim si vi le aratam si voua.

Aici avem martisoare din aluat de sare.

Am facut si o vaza cu flori din aluat de sare si a iesit adorabila. M-am inspirat din cartea despre care v-am mai vorbit si aici.

M-am incumetat si am facut si martisoare din ipsos. Am folosit formele de la calendarele de advent, o sa caut forme de cumparat ca imi place mult cum au iesit si nu se fac greu deloc.

Aici am facut cateva martisoare quilling (folosind hartie rasucita).

Am mai facut niste floricele dragute din fetru pe care le-am lipit pe niste clamite. Sper sa le placa fetitelor care le vor primi.

Sper ca v-au placut martisoarele noastre, vom mai face cateva clamite si am cam terminat pe anul acesta. Urmeaza felicitarile 🙂 .

 

Va servim cu legume la atelierul de engleza

Astazi am „vizitat” gradina de legume si am recapitualat putin conostintele pe care copiii le aveau despre diferite legume. Le-am aratat legumele facute special pentru aceasta ocazie din aluat de sare

dar si pe cele din spuma.

Am vorbit asadar despre carrot, tomato, potato, cucumber, eggplant, radish, pepper, peas, garlic, onion, mushroom si fiecare a spus ce legume ii plac si care nu-i plac.

Am avut niste cartonse cu legumele pe care mai intai le-am potrivit pe perechi (cartonasele erau cu fata in sus) si apoi am jucat un joc de memorie.

Nu toti copiii au rabdare sa gasim toate perechile si se mai supara cand nu nimeresc si ei cartonase identice, dar eu consider ca acest tip de joc este unul asupra caruia merita sa insist mai mult fiindca le dezvolta atentia si puterea de concentrare.

Am jucat apoi un joc „Morcovii iepurasului” in care trebuia sa-l ajutam pe iepuras sa culeaga din gradina morcovi cu o anumita cifra. Am folosit o plansa pictata in culorile pamantului in care am facut niste buzunarase unde am introdus morcovii.

Am facut niste semne de carte in forma de pastaie in care copiii au lipit buline pe post de boabe de mazare.

Un alt joc foarte fain care i-a distrat mult pe copii a fost „Sperietoarea de ciori”. Un copil era sperietoarea si purta un coif pe cap, ceilalti aveau in mana cate un cartonas cu o leguma pe care ceilalti nu trebuia sa o vada. Eu intrebam „Mr. Scarecrow, who took the carrot/potato… from your garden?” Sperietoarea trebuia sa ghiceasca unde se afla leguma respectiva iar cel care o avea devenea sperietoare.

In continuare am pictat niste martisoare din aluat de sare, asa off topic, doar fiindca mi s-a parut frumos sa punctam si noi momentul asta.

La sfarsit copiii au primit niste morcovei dulci 🙂 .

O ultima zi de iarna inaintea primaverii

Am sperat ca ultima zi de iarna va fi astazi la atelierul nostru de lectura. Din pacate se pare ca iarna vrea sa vina din nou 😦 . Dar sa ne mai incalzim putin si sa va povestim despre carticica pe care am citit-o astazi, si anume „O zi de iarna” de Christina Butler.

Mesajul carti este unul ce merita aprofundat , este vorba despre generozitate, compasiune si empatie. Micului Arici i-a fost luata casa de vant si pleaca sa locuiasca impreuna cu Bursucul insa pe drum se intalneste cu o famile de soricei carora le da caciula sa, vidrei ii da manusile, iar puiului de caprioara ii ofera fularul lui pentru a se incalzi. Desi Micul Arici avea la fel de multa nevoie de aceste obiecte pentru a se incalzi, el le ofera fara sa ezite altora.

Mai intai le-am citi eu povestea si am interpretat-o cu ajutorul animalutelor din plus (n-am reusit sa gasesc un bursuc din plus asa ca l-am confectionat din aluat de sare).

Am explorat apoi cartea, copiii au fost impresionati de partile catifelate de pe fiecare pagina. Apoi copiii au spus pe rand povestea si s-au descurcat foarte bine, va las si pe voi sa-i vedeti.

Am fost intrerupti de Maria, dar am continuat povestea 🙂 .

Am trecut apoi la activitatile practice si am modelat un arici din plastilina cu tepii din spaghete.

Am ajutat ariciul sa ajunga la manusa

… apoi am sortat niste manusi dupa mana pentru care erau potrivite: stanga/dreapta.

Am trecut apoi la numarat arici din lemn

… apoi am facut cate un pattern (am insiruit aricii dupa un anumit tipar) si fetele s-au descurcat de minune.

Am ascultat la final un cantec ce mie imi este foarte drag, melodia  cu ariciul a lui Tudor Gheorghe.

Supriza dulce a fost chiar caciulita ariciului :).

Numerele se imprietenesc

N-am mai repetat de ceva vreme numerele pana la 20, asa ca m-am gandit la niste jocuri pentru a ne mai aminti de ele. Am taiat tuburi de la hartia igienica si am lipit pe ele cifre de spuma pe care Elena le-a ordonat mai intai de la 1 la 10.

Mi-a placut mult povestea Ursuletilor despre numere, asa ca ne-am inspirat de la ei si am facut o poveste asemanatoare. Cifra 1 se simtea singura si era in cautare de noi prieteni. Tare s-a bucurat cand a gasit o alta cifra 1, credea ca se vede in oglinda, s-au imprietenit imediat si astfel au facut numarul 11. Au gasit un pinguin infometat caruia i-au dat de mancare11 pestisori.

Cifra 1 a plecat mai departe in cautarea altor prieteni si s-a intalnit cu cifra 2, s-au imbratisat si au vazut ca le sta foarte bine impreuna si formeaza numarul 12. Au sarbatorit intalnirea cu 12 prajiturele gustoase.

Si tot asa micuta cifra 1 a gasit o multime de prieteni cu care s-a imprietenit si impreuna au jucat tot felul de jocuri. Cu prietenul 5 au format numarul 15 si s-au jucat cu 15 iepurasi dragalasi cu care Elena a fcaut si un pattern destul de dificil zic eu; a alternat 4 culori si s-a descurcat foarte bine.

Ne-am jucat apoi si cu cifrele din argila pe care le-am unit formand numerele pana la 20.

O alta mancare de…..fructe

La atelierul de engleza de data trecuta am facut cunostinta cu fructele, le-am cumparat, de data asta ne-am imprietenit mai mult cu ele si le-am si gustat :).

Asadar am repetat mai intai fructele invatate (apple, pear,  pineapple, strawberry, orange, lemon, kiwi, cherry, grapes, banana) si am introdus 2 noi (peach, watermelon) . Am jucat apoi bingo si copiilor le-a placut foarte tare, l-am jucat de 2 ori. Le-am dat fiecaruia cate o fisa cu 6 fructe (nu toti aveau aceleasi fructe) iar eu am avut un teanc de cartonase. Trageam cate un cartonas si spuneam ce fruct este iar copiii care il aveau pe foaie puneau in dreptul lui un pom-pom. Cine completa toata foaia striga BINGO! . Daca vreti puteti descarca de aici fisele pentru joc, am facut 6 fise diferite.

Am vorbit apoi despre fructele care le plac si cele care nu le plac, am introdus astfel sintagmele I like/I don’t like.

Dupa cum spuneam, am si gustat fructele de data asta asa ca am facut o salata. Mai intai am jucam un joc in care cu ochii inchisi copiii gustau cate o bucatica de fruct si ghiceau ce au mancat. S-au distrat foarte tare 🙂 . Apoi au trecut la mancat si m-am bucurat foarte tare ca au mancat toata salata.

Ne-am inspirat de la Nazdravani si am facut si noi cirese 3D care au iesit foarte bine, copiii s-au descurcat minunat. Am facut codita dintr-o bucata de hartie creponata rasucita si apoi am asamblat si ciresele.

Am jucat apoi un joc foarte dragut in care trebuia sa facem suc de fructe. Pe post de fructe am folosit pompoane iar eu ii intrebam: How many oranges (lemons/strawberries )do we need to make an orange (lemon.strawberry) juice? -De cate portocale/lamai/capsuni avem nevoie sa facem un suc de portocale/lamai/capsuni? Ei dadeau cu zarul, luau cu o penseta pompoanele si le puneau in recipientul pentru suc.

Am repetat astfel si numerele si culorile si am facut si un exercitiu de motricitate fina.

Ne-am jucat apoi cu plastilina si am facut pepene dupa modelul acesta. Am folosit plastilina de casa colorata in verde si roz, iar pentru seminte am folosit boabe de cafea. Mai intai am pus semintele in plastilina roz si am facut o bila, apoi am intins plastilina verde si am pus-o peste bila, dar o parte a ramas neacoperita.

Am trecut apoi la feliat si le-a placut foarte tare sa vada ca seamana cu adevarat cu o felie de pepene.

Supriza dulce a fost pusa intr-o „felie de pepene” .

Vrei sa fii prietenul meu?

La atelierul de lectura am avut aseara mare spectacol. Cartea despre care am vorbit este una ce mie imi este foarte draga, e o carte deosebita despre prietenie si despre indrazneala, este vorba de Vrei sa fii prietenul meu? de Eric Carle.

M-am gandit sa urmez modelul Cameliei si sa facem totul ca o sceneta. Ii multumesc mult pentru tutorialul pentru realizarea scenei si a animalelor, mi-ar fi fost mult mai greu sa ma descurc fara ele.

Scena imita decorul din carte si are pe fundal coada cea lunga a sarpelui care ne insoteste pe tot parcursul cartii, iar in drepta avem o usa care in timpul spectacolului se deschide pentru a ascunde animalele, lasand sa para intai doar coada.

Copiilor le-a placut mult cartea, au retinut replicile fiindca sunt scurte si amuzante. Este vorba despre un soricel tare singur care a pornit sa-si caute un prieten. In drumul lui a intalnit o multime de animale pe care le tot intreba: Vrei sa fii prietenul meu? , insa niciunul nu era dornic sa se imprieteneasca cu micutul soricel.

Intai am fost eu actorul si ei au ascultat cu atentie si au incercat sa ghiceasca carui animal ii partine coada.  Asta este minunat la aceasta carte, ca da copiilor posibilitatea sa anticipeze, sa prezica despre ce animal o fi vorba, a cui o fi coada?

Pe rand copiii au si-au jucat si ei rolurile si le-a placut foarte mult.

Soricelul si-a gasit pana la urma un prieten, un soricel mic si dragalas care l-a si primit in casuta lui. Casuta se vede la baza unui copac si este acoperita cu o clapeta prinsa cu o clema tip piuneza ce se poate da la o parte , copiilor le-a placut mult sa inchida si sa deschida usita 🙂 .

Am vorbit apoi despre fiecare animal in parte, am punctat faptul ca desi este foarte mic, soricelul a fost foarte indraznet si nu i-a fost teama de niciun animal, nici chiar de vulpea care voia sa-l manance. El a indraznit sa-i intrebe pe toti daca vor sa-i fie prieteni, iar noi trebuie sa urmam exemplul lui, sa nu ne fie frica de nimic. Elefantul de pe coperta i-a dus un pic in eroare pe copii fiindca se asteptau sa-l gaseasca in carte, insa el nu apare nicaieri, apare doar pe coperta pentru a scoate in evidenta aceasta opozitie mare-mic. Dar n-a fost nicio problema, l-am pus si pe el sa se intalneasca la inceput cu soricelul si gata 🙂 , oricum nici el nu voia sa fie prietenul lui.

Am vorbit apoi despre prietenie, despre faptul ca pe pamant traiesc oameni diferiti care trebui sa se se accepte, sa fie prieteni.

Ca activitate practica am desenat omuletii prieteniei.

Fiecare copil a avut un sir de omuleti decupati din hartie si i-au colorat in mod diferit pentru a evidentia chiar lucrul acesta, ca desi sunt diferiti ei sunt prieteni.

La sfarsit copiii au primit cadou cate un soricel cu o codita surpriza 🙂 .

Eu sunt foarte incantat de cum a iesit atelierul, mi-a placut la nebunie, sper ca si copiii sa se fi simtit la fel de bine 🙂 .

Martisoare din aluat de sare

Incepem seria de martisoare de anul acesta cu unele din aluat de sare. Am primit de Craciun de Raluca o carte minunata despre tot felul de modele de figurine din aluat de sare (multumim frumos pentru ea, ne este de mare ajutor) dar si sfaturi in ceea ce priveste confectionarea si coacerea lor.

NOTA: Puteti descarca de aici cartea daca sunteti interesati. 

Am aflat din ea ca daca vrei sa faci o figurina mai grasa este indicat sa pui in mijloc o biluta din folie de aluminiu pentru ca aluatul sa nu fie prea gros si sa nu se coaca bine. Reteta este urmatoarea:

-1 cana sare fina

-1 cana apa calduta

-2 cani de faina

Amestecam intai sarea cu apa pentru a se dizolva putin, apoi adaugam faina si framantam bine.

Astfel bine informate, ne-am pus pe treaba. Toata lumea a modelat si am facut diferite forme: floricele, buburuze, ciupercute, inimioare si am incercat si un arici, un morcov, o rosie si o canita.

Adaugă fișier media

Le-am pus la cuptor apoximativ 3 ore, cu usa cuptorului intredeschisa si s-au facut foarte bine. A doua zi am trecut la pictat cu acrilice.

Am gasit aici un model dragut de martisoare Hello Kitty si am incercat si noi cateva. Si la partea asta toata lumea s-a implicat si am facut o treaba grozava impreuna 🙂 .

Iata si productia finala, urmeaza doar sa le ambalam si sa le punem un fir de martisor 🙂 .

Ghirlanda cu inimioare

Am vazut de multe ori pe net astfel de ghirlande si mi se par tare dragalase, asa ca am incercat si noi. Am folosit niste hartie de impachetat pe care am taiat-o fasii iar apoi am capsat cele 2 capete sa arate ca o inimioara. Elena m-a ajutat cu capsatul.

Le-am facut apoi gauri cu perforatorul si sus si jos si am trecut un snur prin gauri. Fiindca nu stateau drepte lasate doar asa, le-am capsat si intre ele.

A iesit o ghirlanda foarte vesela care ne este tare draga. Daca e facuta din hartie cartonata cu siguranta se vor vedea mai bine inimioarele, dar pe noi nu ne deranjeaza asta 🙂 .

Sa aveti o zi plina de iubire si de lucruri frumoase!