Joc pentru dezvoltarea atentiei

In ultima vreme fetele au cam stat pe acasa fiindca au fost racite si cum eu mai am multe materiale de pregatit pentru ateliere si  nu sunt mereu disponibila sa ma joc cu ele, le-am dat un joc ce le-a tinut ocupate mai bine de jumatate de ora (de aici l-am descarcat).  Jocul contine o plansa pe care sunt o multime de imagini mici si cartonase cu imaginile de pe plansa, insa scoase separat. Copilul trebuie sa-si aleaga un cartonas si sa gaseasca imaginea respectiva pe plansa si sa o coloreze. Este un joc de dezvolta atentia,  rabdarea si capacitatea de concentrare si ma bucur ca fetelor le-a placut.

Ilustram povesti

Sunt foarte fericita, simt ca scopul pentru care am inceput sa fac atelierele de lectura a fost atins (asta nu inseamna ca ne vom opri, nici vorba, de acum este si mai palpitant)!!!! Voiam ca Elena sa poata povesti , si mai mult, sa inventeze propriile povesti. Si inainte citeam foarte mult si repovesteam , insa de ceva vreme ii place sa deseneze povestile pe care le inventeaza.

Intr-o zi a venit la mine si mi-a spus ca a facut o carte. Am ramas surprinsa cand am vazut despre ce era vorba: desenase niste imagini pe cate o foaie, apoi a lipit foile intre ele ca sa para o carte.

Mi-am amintit de „cuburile de poveste” pe care le-am primit mai demult de la Mihaela  si le-am adus pentru a fabrica si alte povesti. Elena a fost foarte bucuroasa cand le-a revazut si am spus tot felul de povesti. Si-a ales apoi cate 3 cuburi cu care facea cate o poveste si apoi o desena. Inspirata de ideea ei de a lipi foile, am pliat pagina ca un acordeon (mi-a placut mult ideea cand am vazut-o la Laura). Iata si carticica :

„A fost odata ca niciodata un doctor care a auzit ca un animal este bolnav si are nevoie de injectii. Asa ca a mers la catel si l-a intrebat daca el este pacientul, insa catelul a spus ca vacuta estea cea bolnava. Dupa ce s-a facut bine, vacuta a mers in padure si a mancat niste frunze de la un copac. Catelul a vrut sa faca si el acelasi lucru, dar cand a gustat din frunze nu i-au placut deloc si a plecat suparat acasa. Sfarsit.”

Eiii, ce ziceti de aceasta poveste :)?

Deprinderi de scriere

In ultima vreme Elena deseneaza tot timpul, daca are o foaie nu-i mai trebuie nicio jucarie. Insa am constatat ca are tendinta sa scrie/deseneze de-a-ndaratelea, adica in loc sa inceapa din stanga si de sus, ea incepe de jos si se duce spre dreapta. Este din ce in ce mai interesata de litere si isi scrie numele peste tot, dar incerc sa fiu langa ea de cate ori scrie cate ceva pentru a o corecta cand e cazul. Nu vreau nici sa o descurajez si sa-i spun mereu ca nu-i bine cum face, dar n-as vrea totusi sa se deprinda cu aceste tehnici gresite fiindca ne va fi foarte greu sa le corectam mai tarziu. Iata cateva dintre desenele mai recente.

La recomandarile Cameliei, am incercat cateva metode prin care sa o fac pe Elena sa scrie corect. Mai intai am incercat tavita cu sare pe care ea a folosit-o cand au invatat literele  si Elenei i-a placut foarte mult si chiar a scris corect.

O alta tehnica pe care am folosit-o a fost sa fac eu partea stanga dintr-un desen si Elena a facut partea drepta. Ca sa-i fie mai usor, am facut din puncte partea dreapta si ea a trasat desenul. I-a placut mult de tot metoda asta si o vom mai folosi cu siguranta.

Multumim mult Camelia pentru sugestii, ne sunt de mare ajutor.

Daca mai stiti alte tehnici si metode prin care sa deprindem sa scriem corect, va rog sa ni le spuneti si noua.

Spionam cu lanterna

Elenei i-a placut mult lanterna primita cu revista Toboggan si tot inventam jocuri in care sa o folosim. Mi-am adus aminte de o activitate foarte draguta pe care a facut-o Camelia si repede am pregatit decorurile pentru noul joc 🙂 . Am lipit pe perete (cu banda de izolier) niste cartonase cu litere si cifre (cele la care Elena are unele ezitari), am stins lumina si am chemat copiii la joaca.

S-au amuzat amandoua foarte tare . Eu ii spuneam sa caute o litera/cifra si Elena mi-o arata luminand-o cu lanterna . Am incercat si lentilele de la alanterna dar i-a placut mai mult fara ele.

Am vorbit si despre faptul ca daca lanterna e mai departe de perete lumina proiectata este mai mare si cand suntem mai aproape  lumina este mai mai mica.

I-a placut tare mult jocul asta, mai ales am incercat sa fac totul mai amuzant si ii ceream pe un ton pitigaiat : Puteti sa-mi aratati cifra 5 , va rog, ca eu nu o vad bine deloc 🙂 .

E o metoda foarte buna de a repeta diferite notiuni, cu siguranta vom mai apela la ea.

Ochisorii zambareti (4)

Un stiulete guraliv

Ochisorii zambareti (3)

Winnie sta de veghe

Somnoros Vigilent

Cand copiii nu-s acasa….

Pana acum am lasat fetele la tara pentru cateva zile doar cand aveam vreo treaba (renovari, cand aveam de invatat), dar n-au fost plecate amandoua deodata mai mult de 2 zile. Saptamana trecuta au stat la tara de miercuri seara pana duminica dimineata. Wow, atatea zile in care sa ma odihnesc, ma gandeam. Imi planuisem sa fac si curatenie ceva mai amanuntita, dar odihna era pe primul plan. Insa cand am ajuns acasa totul era schimbat, ciudat, era prea liniste si pur si simplu nu stiam ce sa fac, cu ce sa incep. De multa vreme nu mai facusem curatenie fara sa fiu contra cronometru, de obicei pleca tati cu ele pe afara si in timpul asta eu intram in priza.

Nici nu ma gandeam ca o sa ma simt asa de ciudat fara fete, eram ca un copil  care nu a avut niciodata jucarii si dintr-o data i se aduc munti de jucarii iar el nu stie ce sa fac cu ele, cu ce sa se joace mai intai. Bineinteles ca n-am dormit la pranz in niciuna din zile , n-am lenevit in pat cum imi propusesem, observ ca nu prea mai stiu sa ma port cand nu sunt fetele prin preajma (la fel cum m-am obisnuit destul de greu sa merg pe strada fara sa imping carutul 🙂 ).

Trebuia sa-mi ocup timpul si intr-un mod creativ, sa nu-mi ies din mana :D. Asadar cand copiii nu-s acasa….. pe mami o chinuie talentul :D. Cumparasem cu ceva timp in urma o cutie de lemn , placaj si servetele decorative si m-am pus pe treaba. Am vopsit cutia cu culori acrilice, apoi am decorat-o cu servetele si a iesit cam asa:

Din 3 bucati de placaj am facut un tablou folosind de asemenea tehnica servetelului. Le-am legat intre ele cu panglica si …voila:

Si uite-asa m-am facut cu o cutie pentru depozitat cercei sau obiecte mici pe care o voi da cadou unei prietene si cu un tablou care-mi infrumuseteaza peretele bucatariei.

Masha si ursuletul

De cand au descoperit desnele astea fetele vor tot timpul sa se uite la ele. Nu stie nimeni din casa o boaba de rusa, dar asta nu conteaza :D.

Maria e tare simpatica atunci cand imi arata sa-i pun „cu Masha” , cred ca a vazut si ea ca seamana cu fetita. Daca te uiti la desene, o recunosti pe Maria, cu siguranta Masha e Maria :D, asa e de nazdravana (a se citi neastamparata).

La Multi Ani, Elena!

Astazi este ziua Elenei, ii sarbatorim ziua numelui si vreau sa impartasesc cu voi bucuria de a-i ura La Multi Ani si sa-i spunem cat de mult o iubim. Am inceput sarbatoarea inca de sambata si sarbatorim 3 zile ca-n povesti. 😀

Inspirata de colectia colorata de saptamana trecuta, am facut o ghirlanda curcubeu pentru a intampina oaspetii si va servim cu un tort fluturas de care Elena a fost incantata. Nu uitati ca astazi este ultima zi de concurs, maine dimineata inainte de gradi o voi pune pe Elena sa faca extragerile si apoi voi anunta castigatorii.

Spectacol cu trupa Zurli

De cand a venit vara (imi pare rau totusi ca nu prea am avut primavara, de la geaca am trecut direct la sandale si pantaloni scurti) stam mai mult pe afara, ne gasim cu greu timp pentru activitati educative (nu ca pe afara nu putem facem ceva educativ), avem mai mult program de voie, de vacanta. Avem deja o rutina: ne trezim, Elena la gradi, Maria afara, intram in casa, somn, cand ne trezim iesim afara sa o luam pe Elena de la gradi si intram in casa cand se intuneca.

De curand am fost cu fetele la spectacol. Trupa Zurli a venit la noi in oras intr-o campanie de stras carti pentru copiii de la sate si din centrele de plasament. I-am spus Elenei ca o sa mergem la spectacol si va trebui sa aleaga o carte pe care sa o dea cadou si m-am bucurat ca a vrut sa se desparta de una dintre carticele (cand era mai micuta i-am propus sa dam niste jucarii pentru copiii care nu au, era o campanie la Carrefour, si atunci nu voia sa dea nimic). A mers si Maria la spectacol si desi imi era teama ca o sa se plictiseasca si n-o sa vrea sa stea, i-a placut foarte mult, a dansat si a fost in largul ei.

Elena a fost putin mai retinuta, nu prea voia sa participe la jocurile propuse de actori, dar mai spre sfarsit s-a mai destins putin, ii trebuie mai mult timp de acomodare.Ne-a placut mult specacolul , au fost cantecele frumoase, copiii erau antrenati sa faca tot felul de miscari, la sfarsit s-au cam speriat cand a venit o vrajitoare si nu se mai dadea dusa, dar concluzia e ca a fost o zi reusita si fetelor le-a prins bine iesirea. Cand am ajuns acasa Elena voia sa ne jucam de-a spectacolul, ceea ce inseaman ca i-a placut si ei. 😀