Simtul tactil

La atelierul de engleza de sambata am pipait tot felul de lucruri fiindc am vorbit despre simtul tactil. Nici nu terminasem bine cantecelele de salut ca la noi noia venit papusica foarte suparata ca nu ne poate imbratisa, ca nu ne poate atinge (I cannot touch you!!!), dar copiii au ajutat-o sa-si dezlege mainile fiindca le avea prinse la spate si ne-a putut imbratisa in voie (I can touch you now!!) 😉  . Le-am spus copiilor ca de fapt noi folosim toata pielea pentru a atinge, insa cel mai frecvent cand atingem ceva in mod voluntar ne folosim palmele; de aceea am invatat ca I can touch with my hands –Pot sa ating cu palmele.

Bucurosi ca am facut o fapta buna, am trecut la alte activitati. Mai intai am explorat o carte despre animale domestice ce avea pagini tactile si am repetat cu aceasta ocazie si denumirea animaleleor.

Am mai avut o carte tactila facuta cu Elena mai demult si am explorat mai multe texturi (puteti vedea aici mai multe detalii despre cum am realizat-o).

Am jucat „Simon says”, un joc ce le place mult copiilor daca folosim comenzi amuzante si noi am avut tot felul de astfel de comenzi: Touch your nose/Touch Maria’s shoulders/Close your eyes and touch your knees/ Jump and touch your head.

Am avut o cutie a misterelor (Mystery box) in care am pus mai multe animale si mijloace de transport, iar copiii trebuia sa bage mana prin gaura, sa pipaie si sa spuna ce au descoperit. A fost un joc tare amuzant.

Le-am adus apoi copiilor 2 pahare cu apa si le-am spus sa se uite sa vada daca sunt la fel sau nu. Am constatat ca doar privindu-le nu vedem nicio diferenta, asa ca i-am rugat sa bage mana in apa sa vada daca pot simti vreo diferenta, si intr-adevar unul avea apa calda si celelalt apa rece. Am introdus astfel opusele cold- hot. 

Tot cu ajutorul simtului am incercat sa ghicim ce se ascunde in niste baloane (le-am umplut cu boabe de cafea, paste, orez, faina).

Fiecare copil a facut apoi cate o carte tactila in care am avut diferite materiale; am introdus astfel opusele soft-rough (moale -dur aspru). 

Ne-am jucat apoi cu bilute hidrofile si cu tot felul de figurine care se umfla in apa.

Am facut apoi un colaj din materiale cu diferite texturi ai am repetat in felul acesta partile corpului.

Surpriza dulce a fost in niste pungi- palmute.

 

 

Scoala Ursilor

Stiu ca suntem in vacanta si unii nu mai au chef de lectii, dar noi am vrut sa vedem cum e o zi la scoala ursilor si ne-au placut foarte mult activitatile lor. Am citit, dupa cum va spuneam, „Scoala ursilor” de Hiroyuki Aihara, o carte pe care o avem de cand era Elena micuta si a fost multa vreme in topul preferintelor ei. Este o carte cu text putin si pe intelesul copiilor si cu imagini simple dar expresive.

Aflam povestea a doisprezece ursi care merg la scoala din varful muntelui, si nise prezinta activitatile pe care le fac ei pe parcursul unei zile. Unspreceze ursi sunt baieti, al doisprezecelea este fetita, se numeste Jackie si este cea mai nazdravana. Ursuletii au un program foarte incarcat, fac lectii de citire, de desen, lectii de sport dar isi fac si de mancare si chiar dorm acolo impreuna. Ei sunt foarte buni prieteni si fac toate lucrurile impreuna, mai putin Jackie nazdravana care face tot felul de pozne. Insa ea da dovana de multa empatie si face tot posibilul sa-i inveseleasca pe ursuletii cand acestia plang dupa mama lor inainte de culcare.

La atelierul de vineri noi am citit povestea si am avut si ursuleti din aluat de sare cu care am dramatizat totul. Am facut si noi cursuri ca ursuletii  si la ora de citire copiii au povestit  dupa imagini si s-au descurcat foarte bine.

Urmeaza ora de desen in care la fel ca ursuletii, am intins o foaie mare de hartie pe jos si am desenat fiecare dupa preferinta.

Am trecut la ora de matematica si am avut niste fise cu ursuleti pe care am scris cifre  iar copiii dadeau cu zarul si trebuia sa puna buline pe cifra care cadea pe zar. Fiindca la atelier am avut si o fetita mai mica, am adptat fisa si pentru ea si ain loc de cifre am facut cerculete colorate (am avut un zar cu culori si punea buline pe culorile care cadeau pe zar).

Am avut si o ora de abilitati practice in care am facut-o pe Jackie dupa modelul vazut la Bufnita cea Inteleapta. Am folosit bete de inghetata pe care le-am lipit dinainte in forma de cruce . Peste bete am lipit capul , bluzita si o fustita din hartie pentru briose. Am decorat bluza cu floricele textile, am conturat frumos si fata adaugand un pom pom pentru nas si 2 ochisori mobili. Totul a iesit minunat  si copiilor le-a placut foarte mult cum a iesit Jackie, dar nici procesul nu trebuie neglijat, dupa parerea mea este cel mai important.

La sfarsit copiii au primit surpriza dulce in paharele-ursuleti.

 

Simtul mirosului

Sambata am avut un atelier de engleza „inmiresmat” :). Am avut tot felul de activitati mirositoare fiindca a venit randul simtului mirosului sa fie explorat.

A venit la noi papusica foarte suparata si ne-a spus I cannot smell  😦 , dar copiii au observat ca nu poate mirosi din cauza carligului de rufe pe care-l avea prins de nas si i l-au dat jos. Foarte fericita papusica a exclamat I can smell !!! 

Am stabilit astfel cu ce parte a corpului mirosim si am avut niste animalute carora le-am potrivit nasurile.

 

Am avut mai multe paharele cu tot felul de produse pe care le-am mirosit mai intai cu ochii deschisi, apoi pe rand copiii inchideau ochii si le dadeam sa miroasa cate un paharel si trebuia sa ghiceasca ce este inauntru. S-au amuzat foarte tare si au ghicit aproape toate produsele (cocoa, cinnamon= scortisoara, lemon, orange, honey, grass, banana, onion, garlic, coffee).

Am sortat apoi paharelele in 2 categorii: bad smells- good smells) si fiecare a spus care ii place si care nu (I like orange/ I don’t like garlic ).

Si animalele au mirosuri preferate asa ca am avut o fisa in care am unit animalele cu mirosurile care le atrag cel mai mult (The dog smells bones, The cat smells fish, The cow smells grass, The monkey smells banana, The bear smells honey).

Am parfumat o bucata de material si am ascuns-o prin camera, iar copiii s-au prefacut ca sunt catelusi  si au cautat materialul folosindu-se de miros :).

Ca activitate practica am facut  niste flori mirositoare. Mai intai am pictat un model floare si am adaugat si cacao.

In mijloc am lipit o hartie mica de briosa iar in interiorul ei am pus un pom-pom parfumat. Am transferat totul pe o foaie alba si am pictat si tulpina.

Supriza dulce a fost sub forma de floricica.

 

 

Tigrisorul cel curajos

La atelierul de lectura de vineri am citit „Bold Little Tiger” de Joan Stimson (din pacate nu este disponibila acum pe site, eu am cumparat-o mai demult de aici), o carte foarte frumoasa despre curaj si despre acceptare.

Am citit cartea si am dramatizat-o cu ajutorul figurinelor din aluat de sare si a tigrului din carton (de aici m-am inspirat pentru realizarea lui). Am aflat povestea lui Tigrisor, un tigru care  se credea cel mai mare si mai fioros (I’m tall and I’m tough/I’m growly and gruff), cu toate astea nu era acceptat de surorile lui mai mari. S-a hotarat astfel sa plece intr-o aventura pe cont propriu si a si intalnit o situatie in care sa-si poata arata curajul: doi pui de tigru de urcaseara pe o culme de munte si le era prea frica sa se intoarca. Tigrisor a plecat in salvarea lor si se astepta ca puii sa- i spuna cat e de curajos, in schimb ei erau foarte speriati si n-au vrut sa coboare cu Tigrisor decat cand acesta le-a spus o poveste. Pentru Tigrisor a fost o situatie dificila fiindca nu voia sa fie auzit de surorile lui, credea ca n-ar mai parea la fel de curajos daca le-ar spune povesti. Puii l-au induplecat totusi si a reusit sa-i aduca teferi la mama lor si i-au povestit mamei cat de curajos  si indraznet a fost Tigrisor, si au spus ca vor sa fie ca el cand vor creste .  Aceste cuvinte de apreciere au fost auzite si de surorile lui Tigrisor si au decis ca este intr-adevar timpul sa-l ia si pe fratele lor cu ele.

„We’re tall and we’re tough,

We’re growly and gruff,

and we all ROAR together! ” 

Am vorbit apoi despre ce inseamna sa fii curajos si am stabilit in ce consta curajul (suntem curajosi cand ne infruntam teama, cand facem ceea ce trebuie chiar daca este mai dificil, cand  luam apararea cuiva, cand ne asumam raspunderea pentru greselile pe care le facem, cand indraznim sa purtam ceva extravagant fara sa ne pese de ce cred ceilalti ).

Pentru a vizualiza mai bine ce este curajul am facut un joculet in care le-am dat copiilor o foaie si i-am intrebat daca ar putea sa sustina cartea in vreun fel. Fiindca n-au reusit, am facut un tub din foaie si am pus cartea deasupra; in felul acesta cartea a stat foarte bine. Am facut astfel legatura intre abilitatea pe care o avem de a transforma slabiciunea in putere, in indrazneala. La inceput foaia era slaba, putea fi zdrobita de oricine- asa se intampla si cu unii oameni carora le lipseste curajul de a a se confunta cu o problema. Dar fiind determinati putem transforma slabiciunea in incredere. Am dat si cateva exemple de astfe de situatii: unui copil poate sa nu indrazneasca sa spuna o poveste in fata clasei, dar trebuie sa-si infrunte teama si se va descurca foarte bine.

Am raspuns apoi la niste intrebari referitoare la poveste care erau lipite pe o piramida pentru a salva tigrul din varf.

Am ajutat apoi un tigrisor sa treaca prin labirint pentru a a junge la o petrecere 🙂 .

Am contruit apoi niste tigrisori-marionete pentru degete. Mai intai am colorat partile corpului apoi le-am lipit; le-a placut mult sa-si foloseasca degetele pe post de picioare ale tigrului.

Surpriza dulce a fost in niste paharele- tigrisori .

Piticii si pompoanele :)

Astazi am avut primul atelier pentru pitici si laitmotivul zilei au fost pompoanele (acele bilute pufoase). Aveam ceva emotii fiindca nu stiam cum o sa reactioneze copiii, dar eram sigura ca bilutele le vor placea, la fetele mele cel putin activitatile cu pompoane sunt printre cele mai apreciate.

Mai intai am pus pompoanele prin tuburi colorate folosind clestisori, copiii s-au descurcat foarte bine.

Ne-am distrat apoi luand bilute in ligurite si am incercat sa le ducem dintr-un loc in altul fara sa le scapam.

Am avut si o catapulta improvizata dintr-un carton si un capac de sticla care a avut mare succes 🙂 .

Tot cu ajutorul clestisorilor am pus pompoanele in niste ventuze (nu stiu exact cum se numesc, sunt niste suporturi pentru sapun care au ventuze mici pe spate. Noi le-am cumparat specil pentru joaca, punem tot felul de bilute in ele).

Am incercat sa completam niste desene punand pompoane in cercuri….

… apoi am colorat cu carioci cercurile respective.

Copiilor le-a placut mult copacelul lipicios si am lipit si am cules tot felul de fructe din el :).

Am sortat bilutele mari si cele mici in niste cutii care aveau gauri de diferite marimi pe capac.

All in all, copiii s-au acomodat repede si s-au jucat foarte frumos. Fara sa stie au repetat culorile si au facut o multime de exercitii pentru exersarea motricitatii fine 🙂 .

 

La zoo

Luni am facut o vizita la gradina zoologica in timpul atelierului de engleza si ne-am distrat foarte tare. Am construit o gradina zoologica chiar la noi in atelier si am pus fiecare categorie de animale in custile lor, denumindu-le in acelasi timp (tiger, elephant, lion, giraffe, hippo, monkey, zebra, crocodile ). Am mers apoi cu masinuta pe alei si eu le spuneam in dreptul carei custi sa opreasca.

Am jucat apoi un joc in care am lipit pe perete cu urs si il intrebam: Brown bear, brown bear, who do you see? Copiii alegeau un animal pe care sa-l vada ursul si raspundeau : I see an elephant looking at me. Si continuam tot asa cu celelalte animale, intrebandu-le pe fiecare pe cine vad.

Am ascultat apoi cantecelul „Five little monkeys” si am folosit figurine pentru a ilustra mai bine cantecelul (de aici am descarcat fisele).

Am citit apoi o poveste frumoasa pe care am gasit-o in revista „Histoires pour les petits” in care o maimuta s-a gandit sa ca nu le-ar strica o baie prietenilor ei din savana si i-a invitat pe fiecare sa intre in masina de spalat. Numai ca s-au intamplat diverse accidente: elefantul a intrat la apa si s-a micsorat, petele de pe corpul girafei s-au decolorat, pantera a iesit ciufulita ca un pulover scamosat, crocodilul a iesit sifonta si creponat ca un acordeon, iar leul a ramas fara frumusete de coama. Maimuta s-a gandit ca ceva este in neregula cu masina de spalat si a vrut sa o repare, dar aceasta a pornit si a spalat-o si pe ea. Cand a iesit, mamutica era decolorata, botita, ciufulita si mica de abia se mai vedea, iar celelalte animale se amuzau teribil pe seama ei.

Am avut si noi masina nostra de spalat in care am bagat animalele si ne-am amuzat cu ele.

Am pictat apoi niste masti dragute.

Am avut si un fel de joc Bingo, in care aveam pe o foaie mai multe animale, eu spuneam numele unuia si copii trebuia sa coloreze animalul respectiv.

Surpriza dulce a fost in niste pungute cu elefantei.

 

Deschideti urechea bine !!! :)

Am continuat aprofundarea simturilor la atelierul de engleza si sambata am insistat asupra auzului. Invitata noastra, papusa, a venit legata cu un fular la urechi si plangandu-se ca nu aude prea bine. Copiii i-au spus ca va auzi daca-si va da jos fularul, iar papusa a exclamat : I can hear!!! 🙂

Am stabilit ce parte a corpului folosim pentru a auzi si am facut diverse jocuri in care am fost foarte atenti la tot felul de sunete. Mai intai cate un copil a fost  legat la ochi iar ceilalti ii strigau numele si trebuia sa recunoasca cine l-a strigat.

Am aliniat apoi niste animalute in fata copiilor, le-am repetat  denumirea si apoi am jucat telefonul fara fir in care eu sopteam numele unui animal, ceilalti sopteau de la unul la altul iar ultimul trebuia sa spuna tare cuvantul si sa arate animalul (copiii au schimbat locurile astfel incat fiecare sa fie cel care incepe jocul, dar si ultimul din rand).

Am jucat si un fel de telefonul fara fir pe echipe un joc in care fiecare echipa avea cartonase cu mijloace de transport, haine si culori; eu sopteam primului copil de la fiecare echipa un cuvant, ei sopteau mai departe si ultimul copil de la fiecare echipa trebuia sa ridice cartonasul potrivit. Castiga echipa care ridica cel mai rapid cartonasul.  Am jucat acelasi joc si individual, insa de data asta n-am mai soptit, ci le spuneam tare la fiecare ce cartonas sa arate.

Am potrivit apoi urechile unor animale.

Fiindca a venit vorba despre animale, am ascultat pe un CD sunetele pe care le fac diferite animale, iar copiii trebuia saghiceasca despre cine este vorba.

Am avut niste recipiente in care am pus orez, paste, pompoane si am stabilit ce fel de sunete produc: care dintre ele produc sunete ce se aud tare (loud) si care produc sunete ce se aud incet (quiet).

Am pus apoi in recipiente de plastic de la oua Kinder tot felul de obiecte (orez, paste, bilute, pompoane) pe care copiii le scuturau si ghiceau ce este inauntru.

Am mai jucat un joc in care copiii inchideau ochii si hce se aude: inchideam un fermoar, deschideam o gentuta cu scai, inchideam o cutie metalica.

Nu se putea sa avem o lectie despre sunete fara sa exloram instrumente muzicale. Am avut xilofon, toba (dintr-o cutie metalica acoperita cu un balon), chitara, pian, maracas (sunt acele instrumente din lemn care au ceva inauntru ce fac zgomot) .

La partea practica am facut niste clopotei din cutii de iaurt. Mai intai am pictat cutiile si dupa ce s-au uscat am pus inauntru clopotei micuti din metal.

Surpriza dulce a fost in niste chitari dragute.