Adunari distractive

Adunarea nu trebuie sa fie plictisitoare si nici nu sunt de acord cu invatarea prin memorare, vreau sa invatam constient, prin descoperire. Sigur, cu timpul nu va mai fi nevoie sa vizualizam elementele pe care le adunam, dar in faza de inceput este necesar ca adunarea sa se faca prin numarare. Si cum prin joc totul devine mult mai amuzant, folosim tot felul de articifii sa exersam fara sa ni se para o corvoada.

Avem un joc foarte dragut „Bus Stop” cu ajutorul caruia adunam pasagerii aflati in autobuz, facem scaderi cand calatorii coboara si astfel exersam adunarile si scaderile fara pic de efort.

p2070002p2070003

p2070005

Ne-am adus aminte de masinaria de facut socoteli si am mai confectionat una asemanatoare cu care ne jucam punand un anumit numar de pompoane sau bilute prin tuburi si numaram rezultatul.

p2210010

Am mai parcat niste masini de la operatiile de adunare pana la rezultatele lor.

p2210082

Dupa modelul Emei, am decupat cifre din carton si am facut diverse buzunare pe care am scris adunari, rezultatul se afla in interiorul buzunarului. N-am reusit sa fac buzunare decat pentru cifrele 1 si 2, urmeaza sa le termin si pe celelalte.

p2010030p2010031p2210089

Spor la joaca!

 

Matematica distractiva

Avem de la Julia un joc foarte frumos cu un clovn caruia trebuie sa-i aranjam corpul in functie de indicatiile de pe cartonase, cel care reuseste primul sa respecte modelul ii pune si capul. Fetelor le place mult sa se intreaca in a-l construi. Insa nu ne jucam cu el doar dupa reguli, ne place sa si improvizam: facem siruri logice alternand culorile capacelor,

… facem clovni de o singura culoare,

… si chiar il folosim pentru a face adunari. Adunam capace de culori diferite si puneam pe nas rezultatul scris pe o bulina.

Maria doar a numarat capacele si a pus cifra potrivita pe nas.

One, two, buckle my shoe

Imi place foarte mult sa folosesc povesti rimate sau  cantecele la atelierele de engleza, dar si acasa cand le vorbesc fetelor despre o anumita tema. Din fericire, in engleza sunt astfel de povesti pe aproape orice tema si faptul ca sunt usor de retinut ii face pe copii increzatori si sunt entuziasmati sa invete. Raluca a scris de curand un articol despre aceste nursery rhymes atat de apreciate de toata lumea.

La atelierele de engleza pentru pitici de marti si joi am abordat o poezioara tare simpatica, „One, two, buckle my shoe”, din cartea „Illustrated rhyming stories” de la editura Usborne (Anca de la In minunata lumea a cartilor ne-a inlesnit procurarea ei, multumim 🙂 ), poezie ritmata ce poate fi si cantata cu ajutorul careia copiii invata mai usor sa numere.

Povestea continua numaratoarea pana la 30 insa noi ne-am oprit la 10. Am printat cartonse de aici pentru a ilustra povestea si copiii le-au potrivit recitand in acelasi timp si versurile.

Am ilustrat povestea, fiecare copil dramatizand cate un vers.

Am insistat si pe asocierea cantitatii cu numerele cu ajutorul unor cartonase de la editura Tehno Art.

Am avut un pantof confectionat dintr-o cutie de carton caruia copiii ii inchideau si descheiau catarama (buckle my shoe) si inauntru gaseau diverse animale pe care le denumeau.

Am pregatit un joc dintr-o cutie de carton pe care am scris perechile de cifre ce apar in poveste si am decupat o fanta sub ele. Copiii au primit capace pe care era lipita cate o imagine din poveste si astfel in timp ce repetam poezia fiecare venea si introducea capacul in locul potrivit.

Pentru a fixa mai bine asocierea cantitatilor cu cifrele, am facut un joc asemenator cu cel anterior, in care copiii introduceau capace cu cifre in dreptul animalor.

Marti copiii au desenat conturul palmelor pe o foaie si au lipit imagini din poveste pe degetele potrvite.

Joi am facut „a big fat hen” asambland toate elementele decupate in prealabil (aici am gasit ideea).

Nimerim tinta cu paiul

Inspirata de acest articol, am pregatit un joc rapid pentru fete prin care Maria a exersat culorile si cifrele pana la 5, iar Elena a citit cateva cuvinte. Jocul e foarte simplu : am acoperit o cutie de pantofi cu o coala subtire pe care am scris cele vizate.

 

Fetele trebuiau sa intepe cu un pai de baut cuvantul, cifra sau culoarea indicate de mine. Jocul a fost foarte amuzant dar a fost si un exercitiu excelent pentru coordonarea dintre ochi si mana.

Ne jucam, matematica-nvatam

Fetele s-au cam plictisit de stat in casa de cand cu zapada asta care a pus stapanire pe oras si ne-a impiedicat sa mergem la gradi. Asa ca in fiecare zi trebuie sa incercam tot felul de activitati. Maria a descoperit  „Prima mea carte de matematica” si vrea tot timpul sa lucram din ea.

Este o carte pe care o recomand din tot sufletul, are o multime de activitati interesante si ilustratiile sunt superbe. Am pregatit pentru Maria mai intai o activitate de sortare pe grupe de obiecte pe care apoi le-a numarat si ajutata de Elena a potrivit cifrele corespunzatoare.

Am facut apoi diverse activitati din carte: am numarat fluturi,catei si alte animalute,

am ghicit cate farfurii sunt pe masa si le-am numarat apoi sa vedem daca am ghicit corect,

am enumerat lucrurile care sunt sus si cele care sunt jos,

am identificat apoi sticlele goale si pe cele pline.

Nici Elena n-a stat degeaba, tot exercitii de matematica a facut si ea: a descompus numere,

si a facut adunari si scaderi.

Spor la joaca si voua!

Elephants

Joi la atelierul pentru pitici am  continuat sa numaram cu Humphrey si dupa ce ne-am amintit de toate lucrurile pe care le facea familia de elefantei, am trecut si noi la numarat. Fiecare copil a primit o punguta cu diferite obiectepe care trebuia sa le numere. A fost distractiv fiindca obiectele le-au starnit interesul copiilor: 1 rabbit, 2 flowers, 3 lollipos, 4 eyes, 5 feathers, 6 bees, 7 bells, 8 ladybirds, 9 leaves, 10 hedgehogs.

Pentru a ne dezmorti am cantat si dansat acest silly song A Ram Sam Sam.

Am facut apoi elefantei din carton si in loc de trompa am pus suflatori pentru petrecere, de aici m-am inspirat.

 Cred ca va imginati ce distractie a fost, copiilor le-a placut foarte mult sa sufle in trompete   😀

Omida Hermie ne invata sa ne rugam

De cand am citit pezentarea cartii Dumnezeu ma asculta cand ma rog” de Max Lucado de pe blogul Cocai, mi-am dorit foarte mult sa o avem si noi fiindca mesajul mi s-a parut unul extrem de important. Fetelor mele le-a placut din prima fiindca imaginile sunt foarte frumoase, textul este pe intelesul copiilor iar povestea este captivanta. Asa ca m-am gandit ca n-ar fi rau sa abordam o astfel de tema, a rugaciunii, si la atelierul de lectura. Mai intai am inceput discutia intrbandu-i pe copii daca se roaga si cand fac lucrul acesta. Copiii au fost foarte deschisi la discutie si m-am bucurat sa aflu ca se roaga , insa multi dintre ei spuneau ca fac lucrul acesta doar inainte de culcare. Le-am spus ca Dumnezeu ne asculta in orice moment al zilei si putem vorbi cu El oricand avem vreo problema sau cand suntem bucurosi. 

L-am prezentat apoi pe micutul nostru prieten, Hermie, o omiduta draguta ce a venit sa ne spuna povestea lui. 

Hermie se grabea sa ajunga la bunicuta lui care-i pregatea o delicioasa limonada cu menta cand pe drum l-a intalnit pe prietenul sau furnicuta Antonio care-s prinsese piciorul sub un bolovan urias. Degeaba a incercat Hermie sa impinga bolovanul, acesta nu se clintea din loc. Asa a plecat sa caute ajutoare. Insa toti prietenii lui erau prea preocupati cu treburile si nici macar nu l-au ascultat  pe Hermie. Omiduta era foarte trista ca n-a putut gasi pe cineva care sa-l ajute pe prietenul sau, cand deodata a auzit o voce blanda: era chir Dumnezeu.

– Da, Doamne…sunt aici. Si , scuza-ma ,dar ma grabesc. Trebuie sa gasesc pe cineva care sa-mi ajute prietenul. E intr-o incurcatura si nu gasesc pe nimeni care sa ma ajute. Nici macar nu vor sa ma asculte.

– Hermie…

– Da.?

–  Eu te ascult. Te-am ascultat toata ziua. Ai fugit prin toata gradina cerandu-le altora sa te ajute. Dar Mie nu MI-ai cerut ajutorul.

– o…cred…cred ca am uitat.

–  E in regula, Hermie. Doar aminteste-ti ca Eu te ascult intotdeauna cand te rogi. 

Atunci Hermie isi impreuna mainile si se roaga lui Dumnezeu pentru Antonio. S-a grabit apoi sa ajunga la prietenul sau si s-au rugat impreuna, iar dintr-o data din cer au inceput sa cada picaturi mari de ploaie. Lui Hermie i-a avenit apoi ideea sa mearga la furnicute pentru a le cere ajutorul, dar cand s-au intors Antonio era deja eliberat. Le-a spus ca pamantul s-a inmuiat de la ploaie si astfel a putut sa-si scoata piciorul (puteti rasfoi aici cateva pagini din carte).

Copiii au vazut astfel ce mare e puterea rugaciunii si au constatat ca nu trebuie sa ne asteptam ca dupa ce ne rugam sa se intample ceva miraculos care sa ne indeplineasca dorinta (de exemplu bolovanul nu s-a ridicat sa-i elibereze piciorul lui Antonio), Dumnezeu creeaza mijloace prin care dorinta noastra sa se impineasca.

Lectia Cocai mi-a fost de mare ajutor si m-am inspirat din jocurile pe care le-au facut ei. Astfel ne-am imaginat tot felul de conversatii la telefon, insistand asupra faptului ca putem vorbi cu Dumnezeu la fel cum vorbim cu un prieten. Am folosit telefoanele din pahare de plastic si copiilor le-a placut foarte mult sa asculte vibratiile.

Am jucat apoi un joc in care copiii il ajutau pe Hermie sa adune cate furnicute sa vina sa-l ajute pe Antonio (pe corpul omidutei erau cifre pana la 7 si pe cartonase aveam adunari al caror rezultat era una din cifre. Copiii luau un cartonas, numarau firnicute si puneau cartonasul in buzunarasul cu cifra potrivita de pe corpul omizii).

L-am modelat apoi din pasta de modelat cu uscare la aer pe Hermie care se roaga cu manutele impreunate. Unii copii au vrut sa-l faca si pe Antonio. Nu am mai lucrat pana acum cu astfel de material si le-a placut foarte mult.

Surpriza dulce a venit in doua manute impreuna ca pentru rugaciune.

Inima de sticla

La atelierul de lectura de vineri am citit o carte deosebita ce ne-a purtat intr-o lume magica, a fost o poveste in rama pe care Nana i-a spus-o lui Rosie dupa ce aceasta a spart inimioara de sticla a bunicii. Astfel am aflat si noi Povestea celor trei printese cu Inima de sticla.

Cartea are o simbolistica foarte puternica si am vrut neparat ca mesajul sa ajunga la inimile copiilor. Printesele cu inimile de sticla sunt de fapt oameni sensibili cu care trebuie sa ne purtam cu grija pentru a nu-i rani. Sora cea mare a murit fiindca printul de care ea s-a indragostit nu i-a dat atentie, Inima celei de-a doua s-a crapat fiindca s-a emotionat foarte tare cand a simtit mirosul unui trandafir insa ea era optimista si spunea ca „Uneori inimile crapate rezista chiar mai mult decat cele nevatamate.„. Si bunica lui Rosie a intarit aceasta idee spunand ca „un lucru reparat tine adesea mai mult decat unul nou„. Astfel ca regele cauta un sticlar priceput cu mainile ca de catifea pentru  a avea grija de inima fiicei celei mici. Spre bucuria tuturor, Valentino, un paj de la curtea regelui, a iubit-o foarte mult pe printesa si a invatat cum sa manuiasca sticla si astfel inima printesei a ramas nevatamata.

Dupa ce am citit cartea am vorbit depre felul in care trebuie sa ne purtam pentru a nu rani sentimentele cuiva (copiii nu sunt foarte mari pentru a intelege simbolistica profunda a acestei carti, dar am reusit oarecum sa-i fac sa inteleaga ce inseamna sa ranesti pe cineva. Am avut noroc si cu desenele animat cu Plusica in care oita a suferit la un moment dat de „inimita franta” 🙂 si astfel copiii au putut face diferenta dintre o durere fizica precum cea de burta si o durere profunda precum cea a sentimentelor ranite). Am discutat si despre faptul ca uneori prin vorbele  sau  faptele noastre nepotrivite putem face pe cineva sa sufere si atunci ar trebui sa ne cerem scuze si facem tot posibilul sa indreptam raul facut. Copiii au venit cu exemple personale pentru tot felul de situatii si sunt sigura ca mesajul cartii a fost inteles.

Atelierul a continuat cu mai multe activitati care au avut in prim plan tot felul de inimioare. Mai intai copiii au potrivit inimioare cu cifre si apoi cu litere (am introdus 3 litere noi: P, I, O).

Am facut cateva exercitii matematice adunand punctele de pe zaruri si punand buline pe cifrele cu rezultatul corect….

…. si am aflat rezultatul unor adunari deschizand inimioarele .

Am scris apoi cuvinte cu literele despre care am vorbit pana in prezent si copiii trebuia sa puna inimioare cu literele ce compun fiecare cuvant peste cele scrise de mine.

Am modelat apoi inimioare din plastilina.

Fiindca n-am putut face inimioare de sticla am facut unele de pus pe sticla 🙂 . Am pus bucatele de hartie creponata peste autocolant transparent si am facut inimioare foarte frumoase de pus pe geam.

Surpriza dulce a fost in inimioare sub forma de pliculet.

Culori, cifre si putina magie

Ieri am avut un nou atelier de engleza cu niste copii minunati si am pregatit pentru ei multe activitati si jocuri pentru a-i familiariza cu numerele si culorile. Am citit mai intai cartea cu elefantelul Humphrey (am prezentat-o mai in detaliu aici) si am numarat pana la 10 impreuna cu el si familia lui.

Ne-am racorit cu putina inghetata pe bat si am jucat un joc dragut. Copiii dadeau cu zarurile si eu ii rugam sa-mi dea atatea inghetate de o anumita culoare cate indica zarul (daca zarul cadea pe fata cu 5  buline si celelalt zar se oprea la culoarea verde, inati numaram bulinele si spuneam cum se numeste culoarea in engleza, apoi eu le spuneam: „Give me five green ice creams, please!”)

Cu ajutorul unui snur am facut o „panza de paianjen” unind cifrele cu bulinele corespunzatoare. Jocul e foarte interesant, cu toate ca e cam migalos, copiilor le trebuie multa rabdare pentru a-l rezolva.

La partea artistica le-am dat copiilor cate o foaie pe care am scris cate o cifra. Le-am dat apoi hartie creponata pe care au tatat-o bucatele mici si le-am spus ca hartiutele vor picta in locul nostru :).

Am lipit hartiutele pe cifra cu o pensula inmuiata in apa si am lasat totul la uscat.

Cand s-au uscat am indepartat hartiile si foaia a ramas colorata, asta le-a placut foarte mult copiilor si chiar au crezut ca hartiutele au fost magice 🙂 .

Am avut apoi o cursa de masini cu un joc pe care l-am jucat pe echipe. Jocul are 2 masinute foarte dragute ce au pe plafon o rola cu culori ce se roteste in timp ce merge. Copiii dau cu zarul si masina inainteaza pana ajunge la culoarea de pe zar.

Surpriza dulce a fost in inghetate colorate la cornet.