Pantofii lui Pete

Nu stiti cine este Pete? Este un pisoi albastru si tare simpatic despre care am mai vorbit si aici si astazi a venit sa ne arate pantofii lui cei noi.

Numai ca saracutul de el a tot calcat in diverse lucruri care au facut ca pantofii lui albi sa-si schimbe culoarea in multe feluri. A fost o buna ocazie pentru a repeta culorile si copiilor le-a placut mult povestea lui Pete fiindca este repetitiva si mai ales fiindca a fost insotita si de cantec (aici il puteti asculta). Nu v-am spus, dar Pete avea un cantec special pe care-l canta indiferent de situatie: I love my white/red/blue/brown/wet shoes! , morala acestei povesti fiind aceasta: „No matter what you step in, keep walking along and singing your song…” 

Am printat de aici imaginile din carte si copiii i-au pus lui Pete pantofii potriviti in functie de lucrurile in care calca.

Avand in minte aceasta activitate, am talpi colorate pe cateva coli de hartie si am jucat un fel de Simon says spunandu-le copiilor: Pete the cat wants Maria to stand on blue shoes” .

La partea practica l-am facut pe Pete sub forma de marioneta din pungute de hartie (aici gasiti sursa de inspiratie).

Anunțuri

Betisorul Nazdravan

Stiti deja ca „Betisorul Nazdravan de Vladimir Suteev este o carte pe care o iubim, toate povestile sunt superbe si sunt pline de invataminte.

 

Vineri la atelierul de lectura copiii au primit cate un betisor si i-am intrebat ce pot face cu el (au fost o multime de raspunsuri si m-am bucurat ca s-au gandit la diferite posibilitati de a-l folosi: sa masuram un obiect, sa ne sprijinim pe el, sa alungam cainii) apoi i-am rugat sa le puna pe toate impreuna si sa se gandeasca ce pot face din ele. Au alcatuit forme, copaci si rachete 🙂 .

Am citit apoi povestea pentru a afla ce a facur ariciul cu betisorl lui si inainte de final, i-am provocat sa-mi spuna daca batul era unul fermecat si cum putea face atatea”nazdravanii”. Copiii au intuit bine faptul ca nu batul era magic, ci ariciul prin bunatatea istetimea lui si ajutat de bat a reusit sa ajute toate animalutele intalnite in drum.

Impartiti in echipe si-au ales cate o scena din povestea si fiecare a primit sarcina de a desena cate un element (unul trebuia sa deseneze ariciul, altul iepurele, altul copacul, altul puiul cazut din copac etc.) si dupa ce si-au indeplinit sarcinile au primit cate un sticks (multumim foarte mult Coca pentru ideile minunate).

Am construit apoi tot felul de forme si imagini din betisoare de plastic.

Copiii au primit apoi 2 bete (spatule din lemn) si din ele au facut evantaie (am accentuat faptul ca din lucruri simple putem face minuni daca ne punem mintea la contributie).

Little Miss Muffet

La atelierul pentru pitici de marti am intalnit-o pe „Little Miss Muffet” si am facut cunostinta cu o multime de animalute care au speriat-o pe micuta domnisoara. Cartea este foarte frumoasa, povestea este in versuri dragute si la fiecare pagina sunt „gauri” prin care se vad animalele ce apar in poveste.

Ne-am asezat ca la picnic, eu fiind la inceput Miss Muffet si ne-am amuzat foarte tare cand un animalut venea si o speria. Pe rand fiecare copil a fost Miss Muffet si ceilalti erau animalele care ii luau din mancare si o speriau.

Am pregatit un joc ce are multe „usi” acoperite cu fetru si copiii trebuiau sa ciocaneasca si sa vada ce animal iese dinauntru.

Asa arata jocul din spate.

Copiii cu mana animalutele din poveste treceau printr-un tunel si trebuia sa ciocaneasca („Knock, knock”) ceilalti intrebau „Who’s there?” si cel din tunel spunea ce animal este apoi iesea.

Am facut-o apoi pe Little Miss Muffet dintr-o rola de carton cu rochita din hartie creponata si palarie din hartie pentru briose si a iesit foarte draguta ;).

Poftiti la masa!

La atelierele de engleza de luni si miercuri tema a fost „food” si iata cum ne-am jucat pentru a ne insusi vocabularul. Copiii au plesnit imaginile indicate de catre mine, apoi au spus daca le place mancarea respectiva sau nu.

Am citit „Pete’s big lunch”  si copiii au asezat in ordine alimentele pentru a asambla a big sanwichAm urmaritThe food song”  si am cantat cu totii amuzandu-ne de combinatiile ciudate.

Am avut inghetate colorate cu ajutorul carora am repetat cantecelul „I see colours everywhere”.

La partea practica am facut inghetate cu trei cupe folosind un amestec pufos (spuma de ras, aracet si ccolorant alimentar) care le-a placut foarte tare copiilor.

Pornim la drum

Marti la atelierul pentru pitici am reluat mijloacele de transport si am insistat asupra denumirii lor idenficand vehiculele de jucarie. Copiii au primit apoi jumatati de vehicule si si-au cautat partenerii pentru a intregi imaginea. Pentru a exersa si numaratul, copiii au primit cartonase cu mijloace de transport si dupa ce le numarau puneau un carlig de rufe pe cifra potrivita (de aici am descarcat fisele).

Am ascultat si am cantat „The wheels on the bus” .

Am repetat si culorile fiecare copil primind cate o masinuta colorata si pe rand veneau sa o aseze pe panou in fucntie de indicatii: red car, red car what do you see? I see a blue car looking at me. (aici puteti vedea activitatea si puteti descarca imaginile).

Am revazut cantecelul „Traffic light” si la partea practica am facut semafoarte de pus pe geam:  am pus bucatele de hartie creponata pe autocolant si lumina se reflecat frumos prin aceste culori.

Rutina zilnica

Sambata la atelierul de engleza am vorbit din nou despre ceas si in plus am introdus si activitatile pe care le facem in decursul unei zile. Mai intai copiii au potrivit ceasul in functie de indicatiile mele (de aici puteti descarca modelul de ceas).

Am urmarit mai multe cantecele pe care le-am interpretat („What’s the time?„- copiii aratau pe ceas orele indicate in cantec, „Daily routine” -am exemplificat fiecare actiune).

Le aratam apoi cartonase cu diferite actiuni (wake up, have breakfast, go to school, watch tv, play, read a book) si spuneam la ce ora le facem (I wake up at seven o’clock).

Am aruncat apoi cu saculetul cu orez spre fise in care erau imagini cu activitati zilnice si langa ele era un ceas iar copiii spuneau ora la care se petrec acele actiuni.

Copiii au decupat si apu lipit in ordine activitati pe care le fac intr-o zi.

Au desenat apoi limbile ceasului la anumite ore.

Incredibilul baietel mancator de carti

Lui Henry, baietelul care ne-a „vizitat” vineri la atelierul de lectura, ii placeau mult cartile, dar nu asa cum ne plac noua: lui ii placea sa le manance. Totul a inceput dintr-o greseala si a continuat ajungand sa manance chiar si mai multe carti deodata. Cu cat manca mai multe carti cu atat devenea mai destept si ajunse sa-si uimeasca apropiatii si profesorii. Henry nu era mofturos, manca orice fel de carti, dar preferatele lui erau cele rosii. Dar intr-o zi totul s-a schimbat: manca prea multe carti si mult prea repede asa ca i s-a facut rau. Toate informatiile au inceput sa i se amestece in cap si ajunsese sa-i fie frica sa mai spuna ceva de teama sa nu fie o prostie. A renuntat asadar sa mai infulece carti iar intr-o zi, tot din greseala, a luat o carte si a inceput  sa o citeasca si  a constatat ca e la fel de buna.Astfel Hentry si-a dat seama ca citind poate sa-si indeplineasca visul de a deveni cel mai istet baiat din lume, dar ca ii va lua ceva mai mult timp. Acesta este pe scurt subiectul povestii „Incredibilul baietel mancator de carti” de Oliver Jeffers.

Copiilor le-a placut mult povestea si am discutat despre carti preferate, i-am intrebat ce gust cred ei ca au cartile si am ajuns la concluzia ca nici cele de bucate nu au gust bun, asa ca doar o sa le citim :).  Le-am aratat diferite carti (de povesti, atlase, dictionare) si am vazut ca sunt diferite atat ca asezare in pagina cat si ca informatie.

Fiecare copil a desenat cate o carte apoi pentru a-l hrani pe Henry (au ales carti de bucate, despre natura, carti de matematica sau de bijuterii).

Fiindca ilustratiile din carte au ca fundal pagini din tot felul de carti (de matematica, atlase, dictionare), am printat un colaj de astfel de carti, copiii au lipit foaia pe o coperta rosie si am pictat-o cu maro pentru a-i da un efect sepia. DUpa ce s-a uscat l-au desenat in carte pe baietelul mancator de carti.

Cat am asteptat sa se usuce pictura, am facut un semn de carte in forma de soricel cu urechi din fetru, mustati din fire se lana si codita dintr-o sfoara.

Spor la citit !