Sylvester si piatra fermecata

Vineri la atelierul de lectura am citit o minunata carte, „Sylvester and the magic pebble” de William Steig , cu ajutorul careia am invatat o multime de lucruri despre dorintele pe care ni le punem. Am aflat ca trebuie sa fim atenti la ce ne dorim ca s-ar putea sa ni se intample si ca ar trebui sa fim fericiti cu ceea ce avem decat sa ne dorim tot felul de lucruri care s-ar putea sa nu fie ceea ce ne asteptam.

Sylvester era  un magarus a carui pasiune era colectionarea piericelelor. Intr-o zi a gasit o piatra rosie si lucioasa, a constatat ca era o piatra magica si a pornit grabit spre casa cu gandul ca indeplineasca dorintele parintilor si apropiatilor lui. Insa pe drum s-a intalnit cu un leu fioros si fiind foarte speriat, si-a dorit sa se trasnforme intr-un bolovan. Aceasta alegere l-a salvat de leu, dar n-a fost o decizie inteleapta fiindca nemaiputand atinge piatra cea rosie nu se putea transforma inapoi in magarus. Parintii lui Sylvester il cauta spreiati de lipsa lui dar lunile trec fara ca cineva sa mai stie de el. Intr-o zi de primavara parintii lui se hotarasc sa mearga la picnic si isi aleg ca loc de popas chiar bolovanul in care se transformase Sylvester. Tatal lui a zarit pe jos piatra cea rosie si s-a gandit ca fiului sau i-ar fi placut tare mult pentru colectia de pietricele asa ca a pus-o pe bolovan sa o analizeze mai bine. Sylvester fremata de emotie si desi striga cat putea de tare, nimeni nu-l auzea. S-a gandit apoi ca si-ar dori sa fie din nou el insusi si minunea s-a intamplat spre bucuria si uimirea tuturor. Ajunsi acasa, parintii lui Sylvester au pus piatra fermecata intr-un seif fiindca deocamdata nu-si mai doreau alceva decat sa fie fericiti impreuna.

Dupa ce am citit povestea i-am intrebat pe copii ce si-ar dori daca ar gasi si ei o astfel de piatra si majoritatea au spus ca si-ar dori sa aiba multi bani pentru a-si cumpara jucarii :). Am vorbit apoi despre decizii luate cand sunte speriati si am analizat decizia lui Sylvester de a se transforma in bolovan. Copiii au venit fiecare cu cate o idee mai buna: ar fi putut transforma leul intr-o piatra sau intr-o floare ori un fluture. Am scris intrebari referitoare la poveste pe cercuri rosii (pietre fermecate 🙂 ) si copiii le descopereau si raspundeau.

Am lipit pe cateva pietre imagini decupate de prin reviste si cu ajutorul lor fiecare copil a inventat cate o poveste.

La partea practica am pictat cate un magarus caruia i-am atasat picioare din carlige de rufe.

 

 

I’m a cowboy! Yee-Haw! :)

Joi la atelierul pentru pitici ne-am jucat din nou de-a cowboy-ii si mai intai am avut niste palarii colorate pe care copiii le intorceau si denumeau imaginea care se afla lipita pe spate. Printre palarii se aflau si imagini cu cowboy si cel care nimerea o astfel de palarie trebuia sa imite un cowboy  (sa poarte o palarie si sa strige Yee-Haw!) .

Copiii au cautat perechile cizmelor mergand  pe la ceilalti si intreband: Do you have a red boot? Yes, I do/No, I don’t.

Am identificat cu ajutorul unei palete de muste cowboy-ii care aveau diverse sentimente (sad/happy/ sleepy/ surprised).

Am facut cowboys si cowgirls din role de hartie dupa acest model.

Am cantat si un cantecel dragut si ne-am costmat din nou in calareti.

 

Cowboys and cowgirls

Ne-am intrat foarte bine in pielea personejelor marti la atelierul pentru pitici si a fost mare distractie 🙂 . Pretextul a fost povestea cowboy-ului din revista „Histoires pour les petits” pe care am prezentat-o foarte pe scurt.

Pe rand copiii au calarit (riding a horse) cu ajutorul costumului special pe care-l  avem si care e foarte indragit si la noi acasa (de aici l-am cumparat).

Am aruncat apoi cu lasoul pentru a prinde tot felul de lucruri 😉 . Am pus imagini pe o placa de polistiren si in dreptul lor niste piuneze; in functie de indicatiile mele copiii treceau un snur pe dupa piuneze pentru a incercui imaginile cerute („Cowboy/Cowgirl, lasso the pig and the seahorse”).

Dupa modelul acesta am facut un calut pictand mai intai un tub de carton, apoi am lipit coama si am atasat capul tubului de carton.

 

Testoasa Tess

Despre cartea „101 povesti vindecatoare pentru copii si adolescenti”  v-am mai povestit si aici, este un minunat ajutor pentru parinti, ne ajuta sa le vorbim copiilor despre problemele lor intr-o maniera jucausa. La atelierul de lectura de vineri am citit despre testoasa Tess care se plictisea foarte tare cand mergea la scoala si din aceasta cauza isi necajea colegii:ii intepa, ii impingea, le ascundea cartile, iar atunci cand ceilalti ii faceau acelasi lucru se supara si musca. Tess nu era fericita fiindca nu avea prieteni si nu stia cum sa iasa din aceasta situatie. Pana intr-o zi cand s-a intalnit cu o testoasa batrana si inteleapta care a sfatuit-o ca atunci cand simte ca devine suparat, iritata sa-si traga capul in carapace si sa se relaxeze respirand adanc de tei ori. Cand se mai calmeaza trebuie sa se gandeasca daca ii e de folos sa fie asa nervoasa si ce ar putea face ca lucuruile sa fie diferite. Lucrul acesta a ajutat-o foarte mult pe Tess si de atunci a fost mai draguta cu celelalte testoase, a descoperit ca se simtea mai calma si mai fericita.

Noi am ilustrat povestea lui Tess cu niste testoase de plus si pe parcurs ii intrebam pe copii daca ei au fost vreodata in astfel de situatii.

Majoritatea mi-au raspuns ca au fost furiosi cand parintii nu le-au dat voie sa se joace cu tableta, n-au prea vrut sa recunoasa daca au necajit vreodata pe cineva, insa am vorbit mult despre furii si despre cum reactioneaza oamenii cand sunt furiosi si eu sunt convinsa ca au invatat ceva din lectia asta 😉 .

Am gasit o multime de informatii despre aceasta tehnica de relaxare si de gestionare a sentimentelor (the turtle technique) si am incercat sa le transmit si copiilor cat mai multe dintre ele. Le-am spus copiilor ca este important sa recunoastem cand suntem nervosi si suntem pe cale sa lovim pe cineva, apoi sa ne retragem in „carapace” (sa ne ducem intr-un colt, sau sa punem mainile), sa respiram adanc si sa ne gandim cum putem rezolva situatia in mod pasnic. Am facut si tehnici de respiratie si copiilor li s-a parut amuzant: mirosim o floare, apoi ii suflam petalele 🙂 .

Am impartit copiii in perechi si le-am dat cartonase in care era prezentata cate o situatie iar ei trebuia sa faca un dialog si sa rezolve situatia in mod amiabil (de aici puteti descarca fisele).

De asemenea am avut 3 cartonase pe care le-am arata pe rand: prima data pe cel in care un baiat facea un castel din cuburi si o fetita radea de el, apoi pe cea in care baiatul darama castelul si i-am intrebat pe copii cine se comporta gresit si ce-ar face ei daca ar pati asa. Le-am aratat apoi si cea de-a treia imagine in care copiii se impaca si se joaca frumos impreuna si am stabilit ca aceasta e solutia cea mai potrivita.

Am avut si niste cuburi cu emotii pe care le-am potrivit pentru a afla ce aveau in mana, ce-i facea pe copii sa se simta in felul acela. (cuburile sunt din revista „Detectivul de emotii „ grupa mica si mijlocie de la editura Edu)

La partea practica am facut o testoasa din farfurii de carton careia i-am atasat capul cu o clema tip piuneza pentru a-l putea trage in caparace.

Five speckled frogs

Joi la atelierul pentru pitici ne-am jucat din nou cu broscutele si mai intai am cantat „5 green and speckled frogs” iar copiii luau broscutele si le „aruncau” in apa. Am schimbat un pic versurile catecului:

„5 green and speckled frogs

Sat on a speckled log

Eating the most delicious flies Yum, Yum.

One jumped into the pool

Where it was nice and cool

Now there are four green speckled frogs.”

Am jucat apoi un joc in care copiii puneau broscute langa membrii familiei indicati de mine (de aici am descarcat fisa).

Am facut nuferi din hartie verde si sub ei am lipit diverse imagini (animale, articole de imbracaminte). Mai intai am dansat peste ei si cand se oprea muzica fiecare spunea ce imagine a gasit dedesubt.

Fiecare copil a primit apoi cate o broscuta din hartie si am cantat din nou un cantecel amuzant in care broscutele sareau pe nuferi (melodia este cea de la cantecelul „The wheels on the bus”

One green frog went hop, hop, hop

Hop, hop, hop

Hop, hop, hop

 

One green frog went

Hop, hop, hop

Hopping on a lili pad. Si asa mai departe pana la 10 (sau pana la numarul echivalent numarului de copii).

Am facut apoi broscute dintr-un cerc si amprentele palmelor (aici am gasit ideea).

Am facut iar broscutele sa sara pe nuferi.

Am arucat si saculeti din orez spre nuferii cu imagini si spuneam pe ce au aterizat.

Broscute saltarete

Marti la atelierul pentru pitici l-am avut invitat special pe Tod the frog (o marioneta de plus) si cu ajutorul lui am citit si am interpretat si cartea „Toad makes a road” de la editura Usborne (am cumparat cartea la doar 9 lei de la Adina- Micul cititor). Cartea ii ajuta pe copii sa se familiarizeze cu fonetica limbii engleza, are cuvinte care rimeaza si asta ii confera si o dinamica povestii. Cu siguranta ne va fi de folos si cand vom incepe sa citim in engleza fiindca ne va fi mai usor sa intelegem cum se pronunta anumite cuvinte. Ce mai e dragut la aceste carti e faptul ca la fiecare pagina exista o ratusca galbena ce sa ascunde si e amuzant pentru copil sa o caute.

 

Pentru a nu exista confuzie, noi i-am spus lui Toad tot Tod.  Mai intai am citit povestea si am vazut ca saraca broscuta si-a facut casa pe deal si niciun prieten dar nici camionul cu mobila nu puteau ajunge pana acolo fiindca nu avea un drum.

 

Asa ca Tod s-a hotarat sa-si faca un drum „If I need a road, then I’ll make a road!” 

Bineinteles ca am dramatizat si noi povestea pe o plansa pe care copiii au dacut un drum pentru Tod al nostru 🙂 .

As the road is ready, here comes the truck! Copiii au plimbat camionul (l-am facut dintr-un cofraj de oua dupa acest model) si repetau „I’m driving the truck” 🙂 .

Ne-am jucat apoi cu broscutele de la jocul „Brosquito” pe care le-am pus sa sara peste casa „jump over the house” .

La partea practica am facut  broscute din carton.

 

Cantece in limba engleza

Pentru a facilita gasirea cantecelelor pe care le folosim la atelierele de engleza, m-am gandit ca ar fi o idee buna sa fac un fel de inventar, pe care o sa-l actualizez de fiecare data cand gasesc noi cantece. La ateliere mai modific versurile in functie de ceea ce urmarim.

Warm up songs

1. Two little feet

2. Open, shut them

3. Hokey pokey

4. Walking, walking

5. Make a circle

6. Pinocchio

7. Roll your hands

8. Shake and move

9. A ram sam sam

10. Open, shut 

11. Wind the bobbin up

 My body

1. One little finger

2. Head, shoulders, knees and toes

3. Can you find a … 

4. Body parts

Colours

1. I see colours everywhere

2. I see something blue

Farm animals

1. Old Mac Donald had a farm

2. Let’s take a walk around the farm

3. Hello animals! 

Wild animals

1. Walking in the jungle

2. Hickory dickory dock

3. Down in the jungle 

Insects 

1. Incy wincy spider

Numbers

1. Once I caught a fish alive

2. Five little monkeys

3. Ten little indians

My family

1. Daddy finger

Weather and seasons

1. Seasons song

2. What’s the weather?

3. Rain, rain go away!

Food

1. Food song

2. I like food

3. The fruit song

Feelings

1. If you’re happy and you know it

Clothes

1. The wind blows

2. Put on your shoes

3. The clothes song

Winter and Christmas

1. Snowflakes

2. Little snowflake

3. All I want for Christmas 

4. Santa Claus is coming to town

5. I’m a little snowman

6. Hello, Reindeer!

7. Santa! (noi nu spunem cuvantul pe litere, spunem doar „Santa, Santa Claus, Santa, Santa claus and Santa is his name”)

8. Let’s build a snowman!

9. Rudolph, the red nosed reindeer

10. Frosty the snowman

11. We wish you a Merry Christmas!

12. Jingle bells!

Mother’s day

1. Oh, dear mama

2. Red cherries

3. I love my mummy

4. My mummy

Halloween

1. Five little pumpkins

2. Trick or treat!

Transporation

1. The wheels on the bus

2. We all go travelling by

Days of the week

1. Days of the week song 

2. I never go to work

Positional words

1. On, in, under, by

2. Under the banana tree 

3. On, in under 

4. Rolly Polly

My house

1.Let’s clean up!

2. Cows in the kitchen

The five senses

1. My five senses

Daily routines

1.  Wake up!

Greetings

1. The greetings song

2. Hello!

Opposites

1. The opposites action and dance song
2. The opposites song

David si puiul de intuneric

Multi copii se tem de intuneric, Elena e unul dintre ei, si am cumparat aceasta carte, „David si puiul de intuneric” de Maria Surducan , tocmai pentru a vedea daca ne poate ajuta sa trecem de aceasta fobie. Noi am citit-o de multe ori si ne-am identificat oarecum cu David (si fetele dorm cu o lumina de veghe aprinsa), chiar daca fatis Elena nu recunoaste ca ii e frica de intuneric. L-am descoperit in carte pe „Puiul de intuneric” caruia, ce sa vezi, ii era frica de lumina si David si surioara lui l-au ascuns sub pat unde era bezna si de atunci David s-a simtit mai in siguranta, fara sa-i mai fie teama de monstrii ce s-ar putea afla sub pat. La noi nu s-a rezolvat chiar de tot frica asta, dar lucram la metode pentru a o inlatura 🙂 .

M-am gandit ca ar fi o idee buna sa citim cartea si al atelierul de lectura si ma bucur ca a fost primita foarte bine de catre copii. Ne-am amuzat pe seama lui David care-si imagina ca sub patul lui se ascund tot felul de personaje negative de prin cartile pe care i le citeau parintii inainte de culcare (sunt sigura ca multi copii s-au regasit in povestea lui David, dar ei in public braveaza si nu prea vor sa recunoasca). Dupa ce am citit povestea am vorbit despre intuneric si ne-am jucat putin stingand lumina si aratandu-le ca in intuneric lucrurile raman in acelasi loc in care au fost si cand era lumina apinsa, ca desi imediat dupa ce stingem lumina ni se pare ca nu vedem nimic, daca mai stam putin in intuneric o sa incepem sa identificam lucruri din incapre si ne putem descurca.

Am avut apoi o vanatoare de comori cu tot felul de indicii (adunari) care ne-su dus spre un monstrulet simpatic .

L-am decorat apoi pe puiul de intuneric (o marioneta pe bat) si pe alta foaie am desenat un prieten cu care acesta sa vorbeasca pentru a nu se plictisi.

Mi-au placut foarte mult ideile pe care le-a folosit Bufnita cea Inteleapta cand a prezentat cartea, asa ca le-am imprumutat si noi . Am pictat pe o cutie blocurile si tufa sub care copiii l-au gasit pe Puiul de intuneric si am facut un fel de fereastra care ne-a servit ca scena pentru un mini- teatru de umbre. Pe rand, copiii au venit cu Puiul lor de intuneric si cu prietenul construit de ei si au facut discutii intre cei doi.

Surpriza dulce a fost in puiuti de intuneric din carton 🙂 .

Recunoastem partile corpului

Joi la atelierul pentru pitici am am continuat sa ne jucam pentru a aprofunda partile corpului. Am pus imagini cu partile corpului pe perete si cu ajutorul unei palete de muste copiii le gaseau pe cele indicate de mine.

Am jucat bowling si cand daramau cate o sticluta spuneau ce parte a corpului este pe ea.

Am lipit imagini cu partile corpului pe fundul unei cutii si am umplut-o cu bucati dintr-un fel de polistiren (folosit pentru a proteja obiectele fragile). Copiii le dadeau la o parte pentru a descoperi imaginile. S-a lasat cu o portie de joaca cu aceste bilute moi.

Am facut apoi monstri din plastilina de casa.

My body

Marti la atelierul pentru pitici am identificat partile corpului cu ajutorul unor jocuri amuzante. L-am asamblat pe Mat Man, mai intai eu si am denumit partile corpului, apoi fiecare copil a primit cate o parte a corpului si le puneau in ordinea ceruta de mine.

Fiecare copil a primit apoi cate o foaie cu 4 imagini diferite si eu spuneam cate o parte a corpului iar ei puneau bilute pufoase pe imaginea respectiva, daca se regasea pe foaia lor. Cand toate imaginile erau acoperite strigau Bingo!

Impartiti in doua echipe (i-am impartit pentru a nu se plictisi asteptand prea mult sa le vina randul la aruncat 🙂 ) copiii au aruncat saculeti cu orez spre imagini cu partile corpului si denumeau imaginea pe care cadea saculetul.

Am cantat si cateva cantecele foarte dragute: One little finger si Roll your hands. 

Am asamblat apoi cate o fetita sau un baietel din materiale cu texturi diferite.