Chicken Licken

„Chicken Licken” este o poveste draguta (o mai gasiti si sub denumirea de „Chicken Little” sau „Henny Penny”) despre un pui blegut care s-a speriat cand i-a cazut o ghinda in cap si a crezut ca o bucata de cer l-a lovit. A alergat la celelalte pasari si impreuna cu ele au pornit catre rege. S-au lasat insa pacalite de vulpe si au intrat in viziuina ei,dar din fericire au scapat  nevatamate. Copiii au invatat ca nu e bine sa ne luam dupa ceilalti fara sa descoperim singuri daca chiar suntem in pericol si am vazut ca nu e bine sa mergem nicaieri cu strainii.

Cartea (am cumparat-o de la Anca ) ne-a ajutat sa vorbim despre anotimpuri, despre vreme, despre cum se simt personajele. Am facut si un mic teatru cu marionete pe bat pentru a putea intelege mai bine povestea.

La partea practica am facut puisori pictati cu ajutorul furculitei, dar si din fasii de hartie creponata.

 

 

 

Lupul isi schimba parul…

Marti la atelierul de engleza pentru pitici am facut cunostinta cu un lup care voia sa-si schimbe culoarea si in fiecare zi a incercat cate ceva, insa nefiind multumit de rezultat, a decis ca e mai bine sa ramana el insususi, sa-si aprecieze culoarea naturala. Cartea („The wolf who wanted to change his colour„de Orianne Lallemand)este foarte frumoasa, ilustratiile sunt tare dragute si, pe langa mesajul transmis, ne ajuta sa invatam culorile si zilele saptamanii. Am gasit o idee tare draguta de a retine mai bine culorile pe care le-a incercat lupul si am facut si eu o „carte” pe care copiii au indragit-o tare mult.

Am repetat zilele saptamanii cantand si acest cantecel. Fiecare copil si-a ales apoi niste cartonase cu mancare si au spus ce mananca in fiecare zi din saptamana „On Sunday I eat pizza”.

La partea practica am facut patrate colorate, pictandu-le in functie de culorile alese de lup pentru fiecare zi a saptamanii. Deasupra patratelor asezam lupul, caruia i-am decupat burta si o parte din bot, si vedeam culoarea pe care si-a ales-o.

 

Ce poti sa faci?

Saptamana trecuta la atelierele de engleza pentru pitici am invatat sa spunem ce putem si ce nu putem sa facem. Am folosit ca suport cartea „From head to toe” a lui Eric Carle. Am invatat intai animalele care apar in poveste, apoi am citit povestea impreuna, copiii facand miscarile respective si raspunzand la intrebarea :”Can you do it? ” „I can do it”. Tare ne-am mai amuzat arcuindu-ne spatele ca pisicutele, sau dand din picioare ca magarusii :).

 

Am cantat si cantecelul povestii, gasiti si varianta ritmata (chant).

Ne-am jucat apoi aratand fiecare ce poate sa faca, am mimat cate o actiune si ceilalti ghiceau ce putem face: „You can play football/You can dance/You can sing.”

Am avut cartonase cu actiuni pe care le putem face si actiuni pe care nu le putem face („can/can’t do„) si ne-am jucat mergand pe ele, cand se oprea muzica spuneam ce reprezinta imaginea respectiva („I can climb a tree/ I can’t drive a car„).

 

Am cantat si acest cantecel in care animalele spuneau ce pot face.

La partea practica am facut broscute care pot sari (aici gasiti sursa de inspiratie ).

La alta intalnire am facut balerine ce pot dansa (le-am confectionat dupa acest model din clesti de lemn, sarmulite plusate si hartie pentru briose ).

 

 

 

Sperietoare si secrete

Cartea „The complete book of Farmyard tales” de la editura Usborne are povesti foarte frumoase si am folosit-o de multe ori atat acasa, cat si la atelier. Saptamana trecuta am descoperit secretul sperietoarei de ciori („Scarecrow’s secret”).

 

Ne-am amintitit denumirea articolelor de imbracaminte si a partilor corpului si am facut si noi o sperietoare.

 

 

Ne-am reamintit si denumirea emotiilor si ne-am cautat perechea („Are you sad?” „No, I’m not/Yes, I am”).

 

Am asamblat alte sperietoare din fetru in hainele carora ascundeam puiuti de animale, copiii veneau pe rand si descopereau care este secretul sperietoarei (am repetat si puiii de animale cu aceasta ocazie si am ascultat din nou acest cantecel).

 

La partea practica am facut sperietoare de ciori: la prima intalnire le-am pus pe bat, iar la a doua le-am facut picioare din carlige de rufe.

 

Happy Pumpkin Day!

Sarbatoarea de Halloween a impartit lumea in doua tabere: unii sunt mari sustinatori ai evenimetului si se costumeaza in cele mai infioratoare aratari, ceilalti sunt total impotriva si nu accepta sa imprumute sarbatoarea altora. Eu ma situez undeva la mijloc, fiindca nu ma deranjeaza preluarea unei sarbatori, atata timp cat luam partile frumoase si o putem exploata pentru a face placerea copiilor de a se costuma si de a invata intr-o maniera amuzanta. N-o sa-i inteleg niciodata pe parintii care le cumpara copiilor costume de vampiri insangerati, moartea cu coasa sau alte hidosenii pe care le-am vazut zilele acestea chiar la scoala. Prefer sa abordez sarbatoarea ca un carnaval al costumelor simpatice si la atelierele de engleza de saptamana aceasta ne-am costumat in dovleci, super-eroi, albinute, fluturasi, iar copiilor le-a placut tare mult sa se joace astfel.

Am citit si o carte tare draguta, „It’s pumpkin day, mouse!” de Laura Joffe Numeroff, cu ilustratii superbe, cu text simplu, o carte cu ajutorul careia am repetat emotiile si o multime de expresii (the mouse spilled the paint, it’s dirty/clean, the pumpkins are big/small).

Am cantat „Can you make a happy face?” si „Five little pumpkins”.

Copiii au facut felinare, pictand diferite expresii ale fetei pe borcane cu 7 laturi (mai multe fotografii gasiti pe FB).

Am colorat si dovleci care exprimau diferite emotii (aici gasiti fisele).

 

Elmer

Ma bucur ca exista carti care incurajeaza unicitatea, care le transmit copiilor mesajul ca e in regula sa fii diferit, ca nu trebuie sa te rusinezi cu felul in care arati sau te simti. Pentru copii nu este de ajuns cand le spui asta, ei au nevoie de exemple si cu personajele din carti empatizeaza foarte bine. Am citit mai demult povestea lui Tobias (aici si aici), de data aceasta a fost randul elefantelului Elmer sa-i aflam povestea. Am citit cartea si la atelierul de engleza pentru pitici si copiilor le-a placut tare mult cand l-au vazut pe Elemer asa de colorat. Dupa acest model am facut un elefant dintr-o sticla de lapte si cu ajutorul lui am prezentat povestea.

Am folosit cartonase cu ajutorul carora am urmarit firul povestii (de aici le-am printat) si astfel copiii au participat activ la derularea intamplarilor (aici puteti urmari firul povestii).

Am cantat si un cantecel despre Elmer (melodia este a cantecului „BINGO„).

Ne-am jucat si cu parasuta colorata pentru a ne distra le fel cum facea Elemer :).

Am exersat si prezentul continuu, copiii mimand actiunile pe care le aveau pe cartonase si apoi ghicind despre ce e vorba.

Am incercat sa-l facem pe Elmer folosind mai multe tehnici: am facut o lucrare comuna in care copiii au pictat patratele colorate;

 

… am colorat dupa numere;

… am lipit patratele de hartie creponata.

Iar a venit toamna !

Saptamana aceasta la atelierele de engleza pentru pitici ne-am reamintit anotimpurile si mai intai am sortat niste cartonase de la un joc (cumparat de la Julia): descriam imaginile si spuneam carui anotimp apartin.

Ne-am jucat cu frunzele, am vazut ce culori au toamna si am cantat „Leaves are falling” (melodia e de la cantecul „Frere Jacques”):

„Leaves are falling,

Leaves are falling

To the ground,

To the ground.

Red, orange, yellow,

Red, orange, yellow,

Falling down,

Falling down.”

Am insistat asupra opuselor heavy (greu)- light (usor) pentru a vedea ce obiecte poate vantul sa sufle. Pentru ca notiunile sa le fie mai clare copiilor , am improvizat un cantar dintr-un umeras caruia i-am agatat doua galetuse din plastic si in ele copiii puneau diverse obiecte si concluzionau care sunt grele si care usoare in functie de cum se inclina balanta.

Am recapitulat fructele si am insistat asupra celor de toamna, facand o activitate de sortare. Am gustat apoi cu mare pofta din roadele toamnei :).

La una dintre intalniri am facut copacei de toamna cu frunze din ascutitura de creioane colorate (aici am gasit modelul).

Am mai lucrat cosulete din farfurii de carton umplute cu fructe de toamna.

 

 

 

Mere

Saptamana trecuta la atelierele de engleza pentru pitici ne-am jucat avand ca tema merele. Am citit o carte draguta si amuzanta a lui Dr. Seuss, „Ten apples up on top!”, in care personajele (un leu, un catel si un tigru) se tot laudau cu cate mere pot ei sa tina pe cap.

Pe rand, copiii puneau pe capul animalutelor cate mere ne indica povestea (am repetat astfel numerele).

Copiii cereau apoi celorlalti un anumit numar de mere, am exersat astfel expresii pe care le folosim atunci cand cerem, cand oferim si cand primim ceva:

„Can I have five apples, please?”

„Yes, here you are!”

„Thank you!”

„You’re welcome!”

Ne-am amuzat apoi incercand sa mergem cu mere pe cap 🙂

Am avut un copac cu mere mari si mici: pe merele mari aveam jocul „I have../Who has…” in care trebuia sa gasim diverse obiecte, iar pe cele mici aveam membrii familiei.

Pentru a ne reaminti cuvintele aflate pe merele mari, am jucat „Spin the bottle”.

Am avut niste capace colorate pe post de mere, in interiorul lor am scris cifre; copiii citeau cifra si cautau in alta cutie obiecte ce aveau cifra respectiva.

La partea practica am decorat mere in diverse moduri (prin colorare, prin dactilopictura sau lipind hartie creponata), apoi am asezat merele pe capul animalutelor (aici am gasit modelul).

La alte intalniri am facut mere din tuburi de carton si fasii de hartie.

Alte jocuri cu si despre mijloace de transport

Saptamana trecuta la atelierele pentru pitici ne-am reamintit mijloacele de transport si pentru aceasta am jucat diverse jocuri. Am cautat vehicule in diferite culori cantand: „I see red/Can you see?” Copiii gaseau vehiculul si raspundeau : „I can see a car, point with me.”

Fiecare copil a primit apoi aceste cartonase cu vehicule colorate si erau atenti sa vada care dintre ei urmeaza sa completeze sirul: „Blue plane, blue plane, what do you see?” Copilul care avea avionul in mana alegea alt vehicul care sa-l urmeze: „I see an orange helicopter looking at me.”

Am ascuns vehiculele si ceilalti copii ghiceau ce lipseste.

Am facut  pe o plansa un traseu in care copiii conduceau un vehicul la alegere, insa pe drum intalneau animalute pe care trebuiau sa le denumeasca pentru a trece mai departe.

Impartiti in doua echipe, copiii faceau siruri logice dupa indicatiile mele (am urmatit in principal lucrul in echipa).

Am jucat si „Musical chairs”, copiii dansand in jurul scaunelor si cand se opreau muzica se asezau pe scaunul ce aveau cartonasul pereche cu cel din mana.

Am avut o carte tare draguta cumparat mai demult de la Julia, in care copiii conduceau o masinuta pe un traseu. Cartea e foarte interesanta si ne ajuta sa descriem diverse peisaje.

La partea practica am facut un tablou in care se plimbau masini, avioane si barcute lipite pe bete de inghetata.

Alta data am facut trenulete vesele din tuburi de carton.

Alta data am facut elicoptere ce au elice care se poate invarti (aici gasiti modelul)

Mai multe fotografii veti gasi pe Facebook.

Descriem caracteristicile fizice

Piticii de la atelierele de engleza au invatat sa se descrie din punct de vedere fizic si va voi arata cateva jocuri si activitati pe care le-am facut pentru a ne insusi notiunile respective. Dupa ce am cantat si am repetat partile corpului, am vorbit mai intai despre parul fiecaruia: drept/cret (straight/curly), lung/scurt (long/short). Am vazut si ce culoare pot avea ochii, apoi fiecare copil s-a descris. Ne-am amuzat completand fetele unei fete si unui baiat.

Am cautat diferite imagini cu oameni inalti/scunzi (tall/short), grasi sau slabi (fat/thin), cu par lung, scurt, cret sau drept.

Am dat apoi cu zarul si am cautat imaginile care aveau cifra de pe zar.

Ne-am amintiti si de obiectele vestimentare si am cautat copiii dintr-o imagine (din revista Holiday English)in functie de indiciile pe care le primeam: le spuneam culoarea unei haine sau culoarea parului.

Fiecare copil a primit apoi o fisa in care trebuia sa completeze trasaturile fetei unui baiat sau unei fetite si sa explice alegerile facute.

Am mai facut o lucrare in care copiii au ales imbracamintea unor baieti/fete, dar s-au jucat si cu alegerea parului, care putea fi cret sau drept.