Arhivele lunare: septembrie 2012

Harta comorii

de

De cand am vazut acest joc, mi-am zis ca trebuie neaparat sa-l facem si noi. Pana acum nu am abordat nicio tema cu pirati si Elena nu era familiarizata cu ei asa ca  am cumparat o carticica cu autocolante pe aceasta tema (editura Paralela 45) si mai intai am facut activitati din carte.

Am printat apoi o harta a comorii de aici si am facut niste instructiuni din carton pe care le-am lipit din loc in loc pe harta (instructiunile erau de genul: sari ca o broscuta de 3 ori, gaseste-l pe 6 in sufragerie).

 In fiecare camera am ascuns cate 3 cifre si pe spatele cifrei corecte am pus un zambarici.

La sfrasitul traseului am ascuns „comoara” care a fost un pachetel de bicuiti cu ciocolata de care n-am mai mancat pana acum.

Cand toate pregatirile au fost gata am inceput joaca. S-a distrat foarte tare facand miscarile cerute in harta si cautand indiciile.

Cand a ajuns la final si a gasit comoara a fost incantata de-a dreptul :D.

Amprente

de

In timp ce pictam cu Elena marul, Maria si-a aratat interesul de a picta si ea, asa ca in urma cu cateva zile, am lasat-o sa experimenteze mai mult aceasta activitate noua pentru ea. M-am gandit ca ar fi bine sa incepem prin a amprenta cu degetele si am pregatit cate o foaie pentru fiecare culoare.

Desi la inceput a fost putin reticenta, nu prea voia sa se murdareasca, usor-usor a inceput sa-i placa tehnica, chiar a fost incantata de activitate.

Imi propusesem sa amprentam cele 4 culori pe care i le-am mai prezentat (rosu, albastru, galben si verde), dar am ramas dor cu 3 🙂 . Desi era foarte incantat sa bage degetele in culoare si apoi sa lasa urme pe foaie, la un moment dat s-a oprit si gata, a zis Nu veau si s-a-ncheiat :D. Asa e Maria, cand zice gata e gata, nu poti sa o mai faci sa continue daca nu vrea. O sa continuam cartea culorilor alta data, daca i se va mai parea interesant (am gasit aici ideea si mi s-a parut chiar draguta) 🙂 .

Testoase ochioase

de

Aveam niste coji de nuca si am gasit aici o idee excelenta pentru a le folosi. Am desenat niste testoase pe o foaie si le-am dat Elenei si Mariei sa le coloreze.

Apoi Elena a pus lipici pe marginea cojilor si  le-a atasat corpurilor de testoasa.

Apoi le-a pus ochi mobili  si cand totul s-a uscat bine mami le-a decupat.

Participam cu ochoasele noastre testoase si la concursul Ochisorii zambareti.

Mar umplut

de

Nu-i de mancare dar arata asa de bine ca-ti vine sa musti din el 🙂 . Am preluat ideea de aici fiindca pana acum noi nu prea am facut activitati de snuruire si mi s-a parut o ocazie foarte buna. Asadar am printat 2 forme de mar (daca faceti merele cu frunze sa fiti atenti ca unul sa aiba frunza intr-o parte si altul in partea cealalta fiindca vor fi suprapuse) si Elena le-a pictat.

A fost foarte atenta sa nu depaseasca, pe-asta o are de la gradi si nu mi se pare chiar un lucru bun sa fie atat de ingradita, stresata sa se incadreze in niste sabloane, ma rog , asta-i alta discutie.

Vreti sa o vedeti si pe Maria pictorita? A vrut si ea sa faca ce face Elena asa ca am lasat-o sa mazgaleasca si ea putin :). Iat-o in plin proces al creatiei Sa ne intoarcem la marul nostru; l-am lasat o zi la uscat si apoi l-am laminat (merge foarte bine si nelaminat) si i-am facut gauri pe margini cu peforatorul.

Am pus cele 2 mere unul peste altul cu partea colorata in afara, i-am dat poi Elenei un snur (pe care l-am infasurat in scotch la capete pentru a intra mai usor prin gauri) si, cu toate ca este incepatoare in ale snuruitului, s-a descurcat neasteptat de bine si i-a placut foarte mult indeletnicirea.

A rupt apoi niste ziare pe care le-a indesat inauntru si am strans bine snurul  la capat.

Iata-l ce bine arata rosu si rotofei :), l-am pus la loc de cinste agatat de oglinda 😀 .

Sortam nasturi

de

Maria a descoperit borcanelul meu cu nasturi si a vrut sa se joace cu ei asa ca i-am facut pe plac. Am incercat sa o fac sa-i sortam in functie de culoare dar credeti ca am reusit? Nici vorba 🙂 .  De la o vreme e atat de incapatanata si pur si simplu nu vrea sa se joace decat dupa regulile proprii. A invatat niste cuvinte noi( nu vreau, nu asa) si de cate ori vreau sa ne jucam cu ceva, trebuie sa mi se impotriveasca.

I-am dat o lingurita si chipurile a vrut sa transfere nasturii cu ea dintr-un recipient in altul 🙂 .

Oricum, a fost o activitate care a tinut-o ocupata foarte mult timp, dar a trebuit sa stau cu ochii in patru ca nu cumva sa bage nasturii in gura.

Culegem mere

de

Tot cautand activitati de toamna am gasit aceasta idee care mi-a placut foarte mult, insa noi am facut-o cu cifre nu cu litere. Am facut trunchiul copacului dintr-un carton, am decupat o bucata de autocolant verde pentru coroana si le-am asamblat pe frigider (le-am lipit cu adeziv tablete, se poate lipi si pe perete dar n-a trecut mult de cand am varuit si m-am gandit sa-i mai protejez macar o vreme :)) ).

Am decupat apoi niste mere dintr-o hartie cartonata rosie , am scris pe ele cifrele pana la 10 si le-am pus in copac (sa lasati o parte libera pentru a le putea culege mai usor).

Cand totul a fost gata am chemat-o pe Elena si i-am spus ca iepurasii o roaga ceva (am incadrat totul intr-o poveste pentru a face jocul mai atractiv 😉 ): mama lor i-a trimis la cules de mere dar ei sunt cam scunzi si nu ajung la ele asa ca o roaga pe Elena sa culeaga mere pentru ei si sa le puna in cosulet. Insa iepuroaica le dadea cate un biletel pe care scria exact  care sa fie cules. Astfel iepurasii ii spuneau: Elena, ne-a trimis mama sa culegem mere,ne dai si noua marul 3 te rugam? Nu ajungem deloc la el si mama vrea sa faca niste dulceata iar Elena bucuroasa le punea marul cerut in cos :D.

Dupa ce a terminat de cules toate merele pentru iepurasi joaca a continuat, de data asta culegea mere pentru mami si tati, a ajutat-o si Maria, s-au distrat de minune.

Copacul inca sta pe frigider, pur si simplu nu ma lasa Elena sa-l dau jos. Mereu gaseste cate ceva de lipit si spune ca sunt mere 🙂 .

A fost asadar o activitate ce a avut succes maxim, probabil ca va trebui sa mai gasesc niste idei pentru a mai folosi copacul fiindca nici vorba sa-l dam jos prea curand 🙂 .

Puzzle printre frunze

de

Am gasit la o librarie niste radiere de tip puzzle si am cuparat 4 pentru fete (1,2 lei fiecare). Am cumparat o masinuta, un calut de mare, un biscuite si o testoasa. Dintre toate biscuitele a fost preferatul, l-au intors pe toate partile, l-au mirosit, ba chiar au si muscat din el 🙂 , Elena mi-a spus ca mirosea ca un biscuite adevarat si a vrut sa verifice daca nu cumva o fi chiar de mancare.  Au facut puzzle-urile de zeci de ori.

Ieri am luat afara o  cutie de la pantofi si copiii au umplut-o cu frunze uscate, apoi am amestecat piesele de puzzle printre frunze. Pe rand trebuia sa caute cate o piesa si fiecare sa-si construiasca puzzle-ul.

Le-a placut jocul si a fost o experienta tactila foarte interesanta 🙂 .

„Stropim” frunzele

de

Aseara am reusit in sfarsit sa pictam (de cand a inceput gradinita am stat pe afara seara pana se innopta si nu prea am mai avut timp de alte activitati). Elena vazuse frunzele pe care le pregatisem si ma tot intreba cand o sa facem ceva ceva cu ele. Iata ca le-a venit si lor timpul :).

Cum spuneam, am decupat niste frunze din hartie, le-am lipit pe o foaie cu adeziv tablete si am pregatit acuarelele.

M-am gandit sa incercam si alte tehnici de pictura si de data asta am ales sa stropim peste foaie. I-am arata Elenei cum sa faca si a trecut la treaba. A incercat si sa scuture pensula, dar cel mai bine au iesit stropii cand rasfiram pensula cu degetul. Desigur, e o tehnica ce face putina mizerie (din fericire peretii au scapat, nu si masa 🙂  ), dar ce nu facem noi de dragul artei…. 😀 .

Dupa ce am terminat, am scos cu grija frunzele si Elena a fost surprinsa cand a vazut ce frumos le-a ramas conturul alb.

 

Mi-a spus ca frunzele au fost ca niste umbrele care nu au lasat ploaia sa treaca 🙂 . Puteti folosi orice tehnica de la pictura normala cu pensula, pana la tamponarea cu buretele, sau stampilarea cu diferite obiecte, e distractiv oricum.

 

Puzzle din cuburi

de

Avem de la Julia o carticica in engleza care  are si 9 cuburi din care formam inaginea de pe fiecare pagina.

Elena a fost dintotdeauna pasionata de puzzle-uri dar cele din cuburi n-au prea atras-o, i s-au parut mai dificile. Insa vad ca a inceput sa se descurce binisor cu ele si in ultimul timp am facut tot mai des puzzle-ul acesta.  Cand se plictiseste de aranjat face turnulete cu Maria si apoi le darama cu mingea.