Bronto, un dinozaur neastamparat

De ce oare, atunci cand esti mic, aproape tot ce faci pare prea putin important in ochii adultilor? ” Asa incepe cartea pe care am citit-o vineri la atelierul de lectura, o carte care ne-a oferit o lectie importanta, si anume ca nu-i bine sa nesocotim sfaturile parintilor pentru ca altfel ne putem expune pericolelor. „Bronto, un dinozaur neastamparat” de Valentin Nicolau este povestea unui dinozaur care considera la un moment dat ca parintii nu-l inteleg, ca il plictisesc ocupandu-se atat de mult de educatia lui si se hotaraste sa se aventureze singur in padure. A regretat insa foarte mult fiindca s-a ratacit si  a trait spaima vietii lui. Se astepta sa primeasca o chefaneala zdravana dar parintii erau fericiti ca este teafar. Bronto a reflectat la cele intamplate si a concluzionat: „Mi-e ciuda pe mine cat am putut sa fiu de rau si de neascultator. Tata si mama au avut dreptate. Inseamna ca, totusi, inteleg si ei ceva din lumea asta a noastra. Poate chiar au fost si ei odata copii.” 

Copiii erau foarte atenti sa afle ce s-a intamplat cu Bronto, si au fost si ei de acord ca n-a procedat bine cand n-a ascultat de parinti; noi nu facem asa, ascultam intotdeauna si facem doar ce ne spun parintii 😉 .

Am pregatit o insula a dinozaurilor din plastilina dupa modelul Roxanei si al Cocai . Copiii au fost incantati sa se joace cu dinozaurii si abia asteptau sa facem vulcanul sa erupa 🙂 .

In sticluta acoperita cu plastilina (vulcan) pusesem dinainte bicarbonat si am adaugat otet in care am picurat putin colorant alimentar rosu. Cand „lava” s-a revarsat copiii au fost extaziati, le-a placut foarte mult experimentul.

Am jucat apoi cateva jocuri cu cifre: mai intai am numarat dinozauri si am pus buline pe cifra corespunzatoare…

… i-am ruga apoi pe copii sa se uite la cateva cartonase cu dinozauri si sa spuna unde sunt cei mai multi dinozauri si unde sunt cei mai putini fara sa-i numere, apoi sa-i aseze de la cei mai putini la cei mai multi si invers (un joc de estimare).

Pentru litere am facut un joc de memorie in care tebuia sa gasim perechile de dinozauri cu litera mare si litera mica.

Am facut cunstinta cu litera D, d am pus buline ori de cate ori am intalnit-o pe fisa.

Am pictat apoi dinozauri amprentandu-i cu palma.

Am facut si urme ale dinozaurilor.

Le-am dat apoi copiilor plastilina in care am lasat urme ale dinozaurilor.

Surpriza dulce a fost in dinozauri din hartie.