Omida Hermie ne invata sa ne rugam

De cand am citit pezentarea cartii Dumnezeu ma asculta cand ma rog” de Max Lucado de pe blogul Cocai, mi-am dorit foarte mult sa o avem si noi fiindca mesajul mi s-a parut unul extrem de important. Fetelor mele le-a placut din prima fiindca imaginile sunt foarte frumoase, textul este pe intelesul copiilor iar povestea este captivanta. Asa ca m-am gandit ca n-ar fi rau sa abordam o astfel de tema, a rugaciunii, si la atelierul de lectura. Mai intai am inceput discutia intrbandu-i pe copii daca se roaga si cand fac lucrul acesta. Copiii au fost foarte deschisi la discutie si m-am bucurat sa aflu ca se roaga , insa multi dintre ei spuneau ca fac lucrul acesta doar inainte de culcare. Le-am spus ca Dumnezeu ne asculta in orice moment al zilei si putem vorbi cu El oricand avem vreo problema sau cand suntem bucurosi. 

L-am prezentat apoi pe micutul nostru prieten, Hermie, o omiduta draguta ce a venit sa ne spuna povestea lui. 

Hermie se grabea sa ajunga la bunicuta lui care-i pregatea o delicioasa limonada cu menta cand pe drum l-a intalnit pe prietenul sau furnicuta Antonio care-s prinsese piciorul sub un bolovan urias. Degeaba a incercat Hermie sa impinga bolovanul, acesta nu se clintea din loc. Asa a plecat sa caute ajutoare. Insa toti prietenii lui erau prea preocupati cu treburile si nici macar nu l-au ascultat  pe Hermie. Omiduta era foarte trista ca n-a putut gasi pe cineva care sa-l ajute pe prietenul sau, cand deodata a auzit o voce blanda: era chir Dumnezeu.

– Da, Doamne…sunt aici. Si , scuza-ma ,dar ma grabesc. Trebuie sa gasesc pe cineva care sa-mi ajute prietenul. E intr-o incurcatura si nu gasesc pe nimeni care sa ma ajute. Nici macar nu vor sa ma asculte.

– Hermie…

– Da.?

–  Eu te ascult. Te-am ascultat toata ziua. Ai fugit prin toata gradina cerandu-le altora sa te ajute. Dar Mie nu MI-ai cerut ajutorul.

– o…cred…cred ca am uitat.

–  E in regula, Hermie. Doar aminteste-ti ca Eu te ascult intotdeauna cand te rogi. 

Atunci Hermie isi impreuna mainile si se roaga lui Dumnezeu pentru Antonio. S-a grabit apoi sa ajunga la prietenul sau si s-au rugat impreuna, iar dintr-o data din cer au inceput sa cada picaturi mari de ploaie. Lui Hermie i-a avenit apoi ideea sa mearga la furnicute pentru a le cere ajutorul, dar cand s-au intors Antonio era deja eliberat. Le-a spus ca pamantul s-a inmuiat de la ploaie si astfel a putut sa-si scoata piciorul (puteti rasfoi aici cateva pagini din carte).

Copiii au vazut astfel ce mare e puterea rugaciunii si au constatat ca nu trebuie sa ne asteptam ca dupa ce ne rugam sa se intample ceva miraculos care sa ne indeplineasca dorinta (de exemplu bolovanul nu s-a ridicat sa-i elibereze piciorul lui Antonio), Dumnezeu creeaza mijloace prin care dorinta noastra sa se impineasca.

Lectia Cocai mi-a fost de mare ajutor si m-am inspirat din jocurile pe care le-au facut ei. Astfel ne-am imaginat tot felul de conversatii la telefon, insistand asupra faptului ca putem vorbi cu Dumnezeu la fel cum vorbim cu un prieten. Am folosit telefoanele din pahare de plastic si copiilor le-a placut foarte mult sa asculte vibratiile.

Am jucat apoi un joc in care copiii il ajutau pe Hermie sa adune cate furnicute sa vina sa-l ajute pe Antonio (pe corpul omidutei erau cifre pana la 7 si pe cartonase aveam adunari al caror rezultat era una din cifre. Copiii luau un cartonas, numarau firnicute si puneau cartonasul in buzunarasul cu cifra potrivita de pe corpul omizii).

L-am modelat apoi din pasta de modelat cu uscare la aer pe Hermie care se roaga cu manutele impreunate. Unii copii au vrut sa-l faca si pe Antonio. Nu am mai lucrat pana acum cu astfel de material si le-a placut foarte mult.

Surpriza dulce a venit in doua manute impreuna ca pentru rugaciune.

Inima de sticla

La atelierul de lectura de vineri am citit o carte deosebita ce ne-a purtat intr-o lume magica, a fost o poveste in rama pe care Nana i-a spus-o lui Rosie dupa ce aceasta a spart inimioara de sticla a bunicii. Astfel am aflat si noi Povestea celor trei printese cu Inima de sticla.

Cartea are o simbolistica foarte puternica si am vrut neparat ca mesajul sa ajunga la inimile copiilor. Printesele cu inimile de sticla sunt de fapt oameni sensibili cu care trebuie sa ne purtam cu grija pentru a nu-i rani. Sora cea mare a murit fiindca printul de care ea s-a indragostit nu i-a dat atentie, Inima celei de-a doua s-a crapat fiindca s-a emotionat foarte tare cand a simtit mirosul unui trandafir insa ea era optimista si spunea ca „Uneori inimile crapate rezista chiar mai mult decat cele nevatamate.„. Si bunica lui Rosie a intarit aceasta idee spunand ca „un lucru reparat tine adesea mai mult decat unul nou„. Astfel ca regele cauta un sticlar priceput cu mainile ca de catifea pentru  a avea grija de inima fiicei celei mici. Spre bucuria tuturor, Valentino, un paj de la curtea regelui, a iubit-o foarte mult pe printesa si a invatat cum sa manuiasca sticla si astfel inima printesei a ramas nevatamata.

Dupa ce am citit cartea am vorbit depre felul in care trebuie sa ne purtam pentru a nu rani sentimentele cuiva (copiii nu sunt foarte mari pentru a intelege simbolistica profunda a acestei carti, dar am reusit oarecum sa-i fac sa inteleaga ce inseamna sa ranesti pe cineva. Am avut noroc si cu desenele animat cu Plusica in care oita a suferit la un moment dat de „inimita franta” 🙂 si astfel copiii au putut face diferenta dintre o durere fizica precum cea de burta si o durere profunda precum cea a sentimentelor ranite). Am discutat si despre faptul ca uneori prin vorbele  sau  faptele noastre nepotrivite putem face pe cineva sa sufere si atunci ar trebui sa ne cerem scuze si facem tot posibilul sa indreptam raul facut. Copiii au venit cu exemple personale pentru tot felul de situatii si sunt sigura ca mesajul cartii a fost inteles.

Atelierul a continuat cu mai multe activitati care au avut in prim plan tot felul de inimioare. Mai intai copiii au potrivit inimioare cu cifre si apoi cu litere (am introdus 3 litere noi: P, I, O).

Am facut cateva exercitii matematice adunand punctele de pe zaruri si punand buline pe cifrele cu rezultatul corect….

…. si am aflat rezultatul unor adunari deschizand inimioarele .

Am scris apoi cuvinte cu literele despre care am vorbit pana in prezent si copiii trebuia sa puna inimioare cu literele ce compun fiecare cuvant peste cele scrise de mine.

Am modelat apoi inimioare din plastilina.

Fiindca n-am putut face inimioare de sticla am facut unele de pus pe sticla 🙂 . Am pus bucatele de hartie creponata peste autocolant transparent si am facut inimioare foarte frumoase de pus pe geam.

Surpriza dulce a fost in inimioare sub forma de pliculet.

Culori, cifre si putina magie

Ieri am avut un nou atelier de engleza cu niste copii minunati si am pregatit pentru ei multe activitati si jocuri pentru a-i familiariza cu numerele si culorile. Am citit mai intai cartea cu elefantelul Humphrey (am prezentat-o mai in detaliu aici) si am numarat pana la 10 impreuna cu el si familia lui.

Ne-am racorit cu putina inghetata pe bat si am jucat un joc dragut. Copiii dadeau cu zarurile si eu ii rugam sa-mi dea atatea inghetate de o anumita culoare cate indica zarul (daca zarul cadea pe fata cu 5  buline si celelalt zar se oprea la culoarea verde, inati numaram bulinele si spuneam cum se numeste culoarea in engleza, apoi eu le spuneam: „Give me five green ice creams, please!”)

Cu ajutorul unui snur am facut o „panza de paianjen” unind cifrele cu bulinele corespunzatoare. Jocul e foarte interesant, cu toate ca e cam migalos, copiilor le trebuie multa rabdare pentru a-l rezolva.

La partea artistica le-am dat copiilor cate o foaie pe care am scris cate o cifra. Le-am dat apoi hartie creponata pe care au tatat-o bucatele mici si le-am spus ca hartiutele vor picta in locul nostru :).

Am lipit hartiutele pe cifra cu o pensula inmuiata in apa si am lasat totul la uscat.

Cand s-au uscat am indepartat hartiile si foaia a ramas colorata, asta le-a placut foarte mult copiilor si chiar au crezut ca hartiutele au fost magice 🙂 .

Am avut apoi o cursa de masini cu un joc pe care l-am jucat pe echipe. Jocul are 2 masinute foarte dragute ce au pe plafon o rola cu culori ce se roteste in timp ce merge. Copiii dau cu zarul si masina inainteaza pana ajunge la culoarea de pe zar.

Surpriza dulce a fost in inghetate colorate la cornet.

Repetam culorile si numerele

Am inceput recapitularea la atelierul de engleza de sambata si la intalnirea de saptamana aceasta am repetat culorile si numerele. Am citit mai intai cartea „ Leaping leapfrogs” cu ajutorul careia am numarat pana la 5 si inapoi, copiii se distrau sa vada cum dispare cate o broscuta.

Am jucat apoi BINGO! in care am avut atat cifre cat si culori iar copiii trebuia sa recunoasca pe care dintre ele sa puna bilutele pentru a completa casutele.

Cu ajutorul unor cartonase cu lumanari sub forma de cifre si un tort, am jucat jocul „How old are you?” (cati ani ai?) astfel: ascundeam tortul sub o cifra in timp ce copiii tineau ochii inchisi apoi il cautau si cine il gasea trebuia sa spuna ca are atatia ani cat indica cifra „I’m eight years old”. Am jucat pana ce toti copiii au avut ocazia sa intrebe si sa raspunda.

Le-am dat apoi copiilor hartie creponata de diferite culori pe care le-am identificat si au taiat hartia bucatele mici pentru a face un tablou.

Le-am spus ca vom picta folosindu-ne doar de apa si nu le venea sa creada, erau putin confuzi fiindca nu intelegeau nici de ce nu primesc lipici pentru a alcatui tabloul 🙂 . Cand le-am aratat cum se face au ramas uimiti si le-a placut foarte tare cum se lipesc hartiutele cand sunt udate (puteti vedea si aici cum ne-am jucat folosind aceasta tehnica).

Cand tabloul s-a uscat am indepartat hartiutele si culorile s-au transferat foarte frumos pe foaie.

Am colorat apoi dupa numere un catel la plaja, am identificat atat numerele cat si culorile si am incercat sa-i las pe copii sa se descurce singuri (nu ca pana acum nu -as fi lasat, dar inca nu stiu sa denumeasca toate cifrele in engleza fara sa numere si i-am lasat sa afle singuri raspunsul, fara sa-i ajut prea mult) .

 

Activitati matematice cu zmee

Zilele acestea la noi a cam batut vantul, vreme tocmai buna pentru a inalta zmee. N-am inaltat unul adevarat, dar ne-am jucat cu mai multe zmee din hartie si a fost foarte amuzant. Am gasit ideea de joaca aici si mi-a placut foarte mult asa ca am incercat si noi sa ne jucam de-a matematica.

Am decupat 5 norisori din hartie pe care am scris diferite operati de adunare, 5 zmee pe care am scris cifre de la 1 la 5 si 5 fundite care trebuia sa le asezam pe sfoara  zmeului. Am jucat in felul urmator: puneam pe cer un norisor si Elena trebuia sa puna fundite in fuctie de cifrele pe care le adunam, apoi punea si zmeul cu cifra corespunzatoare.

A participat si Maria la activitate numarand funditele.

 

Alte jocuri cu numere si culori

La atelierul de engleza de ieri ne-am jucat numarand si repetand culorile. Dupa ce am numarat pana la 10 si am trecut in revista culorile, am jucat primul joc in care trebuia sa facem diverse constructii din cuburi lego dupa anumite cerinte. Copiii dadeau cu zarurile (unul cu puncte si altul cu culori) si in functie de ce cadea pe ele luau cuburi si contruiau (daca de exemplu pe zaruri cadea culoarea rosie si pe celelalt 4 luau 4 cuburi rosii).

Am avut  apoi parte de putina magie :). Le-am dat copiilor o foaie alba si le-am spus sa o picteze astfle incat sa fie toata acoperita. N-au banuit nimic, iar cand in timp ce pictau apareau cifre, toti au ramas surprinsi si au fost foarte incantati. Trucul acesta merge de fiecare data  😉 (trucul consta de fapt in scrierea cu culoare cerata alba pe foaie, iar cand dam cu acuarele scrisul iese la iveala ).

Ne-am jucat apoi cu paste colorate pe care le-am potrivit pe sarmulite plusate. Dadeam cu zarul si copiii puneau pastele avand culoarea indicata pe zar. A fost un exercitiu excelent pentru exersarea rabdarii si a motricitatii fine, a indemanarii si copiilor le-a placut foarte mult.

Le-am spus apoi sa-si aleaga o sarmulita pe care sa puna paste de diferite culori si sa-si faca o bratara pentru a o lua acasa.

Fiindca ne apropiem de Paste, am ajutat niste puisori sa-si gaseasca „palariile” potrivite….

… si am facut si un puzzle ajutandu-ne de cifre.

La final am repetat cantecelul „Once I caught a fish alive” si le-am dat din nou jocul de pescuit, au fost incantati de el.

Surpriza dulce a fost intr-un cosulet „impletit” .

 

 

Coloram si numaram

La atelierul de engleza de ieri am facut cunostinta cu cifrele pana la 10. Pentru a ne aminti si culorile despre care am vorbit cu o saptamana in urma, am incercat sa imbinam activitatile despre culori cu cele despre cifre.  Mai intai le-am aratat copiilor cifrele noastre din argila si au fost incantati de ele, nu se mai saturau explorandu-le :). Am numarat pana la 10 si apoi, fiindca toti voiau sa tina cifre in mana, trebuia sa fie atenti si sa continue sirul cifrelor punandu-le in ordine pe masa.

Am citit carticica cu Humphrey, despre care am povestit mai pe indelete aici, si am identificat fiecare cifra.

Am trecut apoi la colorat si am avut o fisa in care trebuia sa coloram in functie de numere, aveau in josul paginii indicatiile.

Am continuat cu un joc de memorie descarcat de aici care le-a placut foarte mult, a trebuit sa-l jucam de 2 ori fiindca li s-a parut tare interesant.

Am cantat „Once I caught a fish alive„, un cantecel foarte dragut si ne-am folosit si de cartonase pentru a-l intelege mai bine.

Nu se putea doar sa cantam despre pescuit, am adus jocul cu pesti si am pescuit de-adevaratelea. La urma numaram pestii si spuneau ce culori au.

Am fost si postasi si am pus in plicuri atatea masinute cate cerea cifra si le-am pus in cutia postala corespunzatoare (aici am mai vorbit despre joc).

Am asamblat si piramida Fisher Price, am urmarit cifrele si am numit culorile.

Supriza dulce a fost in niste cutiute a la Art Attack (am folosit capace de la sticlele de lapte de aceeasi marime; am taiat un carton un pic mai lat decat marginea capacului si l-am pus in interiorul unui capac, am intarit totul cu servetel si aracet, iar cand s-a uscat le-am pictat. Au iesit astfel niste cutiute foarte simpatice).