Marti si sambata la atelierele de engleza am continuat sa vorbim despre simturi si am insistat asupra vazului. Mai intai Mr. Broom a venit suparat fiindca nu putea vedea, dar copiii si-au dat seama ca ii lipsesc ochii si l-au ajutat 😉 .
Am potrivit imaginea mare cu cea mica folosindu-ne de lupa (cand descopereau imaginea copiii spuneau „I can see…”).
Tot cu lupa am cautat si ratusca (a little duck) dintr-o carte de la editura Usborne si cand o gaseau copiii spuneau „ I can see the duck„.
Am lipit pe perete un sir de imagini cu animale colorate si copiii au primit cate o copie; intrebam de exemplu „Blue tiger, blue tiger, what do you see?” Copilul care avea tigrul in mana se uita la sirul de imagini si raspunea ce vede in continuare „I see a yellow frog looking at me”
Am citit o poveste draguta din revita „Histoires pur les petits” in care un print (noi am transformat-o in printesa Louise 😉 ) nu vedea prea bine dar nu voia sub nicio forma sa poarte ochelari.
Am ilustrat intamplarile si copiii s-au amuzat de peripetile printesei care a mancat din mancarea cainelui, a muscat dintr-o minge in loc de mar, si-a pus pe cap o farfurie in loc de coroana, a facut un portret ciudat mamei sale si a distrus si tortul de la petrecerea unei prietene. Si toate astea fiindca nu voia ochelari.
S-a hotarat in cele din urma sa mearga la medic si a descoperit ca e mult mai bine sa vezi lucrurile asa cum sunt.
Am intrat si noi in pielea pesonajuui si ne-am amuzat desenand legati la ochi, apoi am repetat desenul si cu ochii deschisi.
Ne-am facut apoi cu totii ochelari pe care i-am decorat cu tot felul de bilute colorate.
doua fete cucuiete 