David si puiul de intuneric

Multi copii se tem de intuneric, Elena e unul dintre ei, si am cumparat aceasta carte, „David si puiul de intuneric” de Maria Surducan , tocmai pentru a vedea daca ne poate ajuta sa trecem de aceasta fobie. Noi am citit-o de multe ori si ne-am identificat oarecum cu David (si fetele dorm cu o lumina de veghe aprinsa), chiar daca fatis Elena nu recunoaste ca ii e frica de intuneric. L-am descoperit in carte pe „Puiul de intuneric” caruia, ce sa vezi, ii era frica de lumina si David si surioara lui l-au ascuns sub pat unde era bezna si de atunci David s-a simtit mai in siguranta, fara sa-i mai fie teama de monstrii ce s-ar putea afla sub pat. La noi nu s-a rezolvat chiar de tot frica asta, dar lucram la metode pentru a o inlatura 🙂 .

M-am gandit ca ar fi o idee buna sa citim cartea si al atelierul de lectura si ma bucur ca a fost primita foarte bine de catre copii. Ne-am amuzat pe seama lui David care-si imagina ca sub patul lui se ascund tot felul de personaje negative de prin cartile pe care i le citeau parintii inainte de culcare (sunt sigura ca multi copii s-au regasit in povestea lui David, dar ei in public braveaza si nu prea vor sa recunoasca). Dupa ce am citit povestea am vorbit despre intuneric si ne-am jucat putin stingand lumina si aratandu-le ca in intuneric lucrurile raman in acelasi loc in care au fost si cand era lumina apinsa, ca desi imediat dupa ce stingem lumina ni se pare ca nu vedem nimic, daca mai stam putin in intuneric o sa incepem sa identificam lucruri din incapre si ne putem descurca.

Am avut apoi o vanatoare de comori cu tot felul de indicii (adunari) care ne-su dus spre un monstrulet simpatic .

L-am decorat apoi pe puiul de intuneric (o marioneta pe bat) si pe alta foaie am desenat un prieten cu care acesta sa vorbeasca pentru a nu se plictisi.

Mi-au placut foarte mult ideile pe care le-a folosit Bufnita cea Inteleapta cand a prezentat cartea, asa ca le-am imprumutat si noi . Am pictat pe o cutie blocurile si tufa sub care copiii l-au gasit pe Puiul de intuneric si am facut un fel de fereastra care ne-a servit ca scena pentru un mini- teatru de umbre. Pe rand, copiii au venit cu Puiul lor de intuneric si cu prietenul construit de ei si au facut discutii intre cei doi.

Surpriza dulce a fost in puiuti de intuneric din carton 🙂 .

Recunoastem partile corpului

Joi la atelierul pentru pitici am am continuat sa ne jucam pentru a aprofunda partile corpului. Am pus imagini cu partile corpului pe perete si cu ajutorul unei palete de muste copiii le gaseau pe cele indicate de mine.

Am jucat bowling si cand daramau cate o sticluta spuneau ce parte a corpului este pe ea.

Am lipit imagini cu partile corpului pe fundul unei cutii si am umplut-o cu bucati dintr-un fel de polistiren (folosit pentru a proteja obiectele fragile). Copiii le dadeau la o parte pentru a descoperi imaginile. S-a lasat cu o portie de joaca cu aceste bilute moi.

Am facut apoi monstri din plastilina de casa.

My body

Marti la atelierul pentru pitici am identificat partile corpului cu ajutorul unor jocuri amuzante. L-am asamblat pe Mat Man, mai intai eu si am denumit partile corpului, apoi fiecare copil a primit cate o parte a corpului si le puneau in ordinea ceruta de mine.

Fiecare copil a primit apoi cate o foaie cu 4 imagini diferite si eu spuneam cate o parte a corpului iar ei puneau bilute pufoase pe imaginea respectiva, daca se regasea pe foaia lor. Cand toate imaginile erau acoperite strigau Bingo!

Impartiti in doua echipe (i-am impartit pentru a nu se plictisi asteptand prea mult sa le vina randul la aruncat 🙂 ) copiii au aruncat saculeti cu orez spre imagini cu partile corpului si denumeau imaginea pe care cadea saculetul.

Am cantat si cateva cantecele foarte dragute: One little finger si Roll your hands

Am asamblat apoi cate o fetita sau un baietel din materiale cu texturi diferite.

 

Starea vremii

Luni la atelierul de engleza am vorbit din nou despre vreme si ne-am distrat cu o multime de jocuri. Am raspuns la intrebarea „What’s the weather like?” cu ajutorul discului cu starea vremii, apoi am jucat un joc in care copiii erau impartiti in doua echipe: una cu un microfon si  cealalta cu o paleta de muste. Cei cu microfonul le spuneau celorlalti sa caute imagini in care vremea era intr-un anumit fel (it’s rainy, it’s windy).

Am imbracat un ursulet potrivit vremii (rainy, sunny, snowy) , de aici l-am descarcat.

Dupa modelul acesta am facut un peisaj din farfurii de carton  in care vremea se schimba. Am suprapus doua farfurii cu o agrafa despicata, farfuria de deasupra are un triunghi decupat pentru ca atunci cand rotim, sa se schimbe starea vremii. Mai intai copiii au lipit diferite fenomene meteo (cloudy, rainy, sunny, windy) si apoi am desenat peisajul pe farfuria de deasupra.

Insecte, flori si hainute

Sambata la atelierul de engleza am vrut sa repetam hainele si insectele intr-un context primavaratic, asa ca am introdus in discutie si floricele colorate. Mai intai am repetat hainele si le-am potrivit pe plansa (le-am denumit si am spus ce culoare au).

Am lipit apoi articole de imbracaminte pe perete si pe un panou aveam flori si insecte. Ii rugam pe copii sa puna o insecta sau o floare pe o hainuta (Put the ladybird on the green shirt). 

Am impartit apoi copiii in doua echipe, una avand un microfon si cealalta o paleta de muste decupata; pe rand, copiii cu microfonul spuneau celor din cealalta echipa ce sa caute (The butterfly is on the orange dress), iar acestia puneau paleta pe imaginea respectiva.

Fiindca sambata a fost Ziua Mamelor, nu se putea sa nu le facem un cadou special, asa ca am facut cate un buchet de flori dupa modelul acesta. Copii au taiat singuri fasiile de hartie si au lipit cu atentie florile.

Cand au venit mamicile le-am cantat Red Cherries , prima storfa din acest cantecel si le-am urat „Happy mother’s day!”

Engleza e pe placul tuturor

Pana acum cateva saptamani n-am mai lucrat cu copii cu nevoi speciale si cand mi s-a propus sa fac ateliere de engleza cu o grupa de copii cu sindromul Down, mi s-a parut o mare provocare asa ca am acceptat. Trebuie sa recunosc, am avut ceva emotii fiindca nu prea stiam la ce sa ma astept, dar copiii sunt foarte receptivi si se descurca neasteptat de bine. Cu multa rabdare si avand permanent contact vizual, reusesc sa faca activitati pe care le fac si copiii fara probleme.

Cand am invatat culorile ne-am jucat potrivind capacele ce aveau culori identice;

 

… am facut niste fise copiind o imagine cu Dora ce tinea mana in sus si am facut niste cercuri pentru a arata ca tine niste baloane in mana. Copiii trebuia sa gaseasca cercurile colorate pentru a se potrivi baloanelor.

Cand am vorbit despre animalele de la ferma am folosit un grajd din carton si copiii ciocaneau la usa sau la geam pentru a vedea ce animale se ascund inauntru.

Ne sunt de mare ajutor si cartile textile care au diferite ferestre ce se deschid si suspansul ii face pe copii nerabdatori sa descopere ce se afla dedesubt.

Am facut puzzle-uri din doua piese pentru a forma animale.

Avem de fiecare data si o parte practica, iata ce oite dragute au facut copiii la aceasta tema:

Am identificat si partile corpului si l-am asamblat pe Mat Man pentru a le denumi in engleza.

Am potrivit partile corpului si pe o fetita desenata si asezata pe perete.

Le-am dat copiilor imagini cu baieti sau fetite si ei trebuia sa puna buline pe partile corpului indicate de mine.

Am facut si martisoare pentru mama 🙂 .

Iata ce mandri sunt de creatiile lor 🙂 .

La ultimul atelier am vorbit despre familie si am facut cunostinta cu Peppa Pig. Am jucat bowling cu familia ei numind fiecare membru al familiei care era doborat cu mingea.

Am folosit niste marionete pentru degete pentru a canta Daddy finger.

Am facut-o pe mama din materiale cu diferite texturi si am repetat in felul acesta si partile corpului.

Intre aceste activitati oarecum statice, avem si o multime de cantecele si dansuri pe care le intercalam pentru ca totul sa fie dinamic. O sa va mai povestesc despre felul in care ne jucam, concluzia mea este ca se poate. Si copiii cu dizabilitati pot avea rezultate foarte bune cu conditia sa se lucreze mult cu ei la toate nivelurile.

 

Gruffalo

Vineri la atelierul de lectura am avut o carte de care auzisem cu mult timp inainte si m-am bucurat foarte tare cand a fot tradusa si la noi. Povestea e ritmata si asta o face sa fie mai molodioasa si sa ii atraga pe copii. Este vorba despre Gruffalo” de Julia Donaldson , povestea unui soricel care cu istetime a reusit sa scape de toti cei care voiau sa-l manance.

Am folosit teatru cu marionete pe bat pentru a ilustra povestea si copiilor le-a placut foarte mult. Pe rand au fost si ei actori si s-au descurcat de minune.

Am vorbit apoi despre faptul ca nu trebuie sa ne temem de nimic, chiar daca suntem mici, cu istetime putem iesi din orice situatie neplacuta, trebuie doar sa vem curaj.

L-am facut apoi pe Gruffalo din carton, copiii lipindu-i partile fetei.

Le-am spus copiilor cas-si vor face singuri surpriza dulce si au fost foarte incantati cand au aflat ca-l vor face chiar pe Gruffalo 🙂 . Am pregatit niste fursecuri rotunde cu cacao  pe care copiii le-au decorat cu frisca, stafide cereale si bomboane.

A fost un atelier foarte amuzant, partea de la final i-a incantat la maxim pe copii, le-a placut ideea de a-l manca pe Gruffalo 🙂 .