Engleza e pe placul tuturor

Pana acum cateva saptamani n-am mai lucrat cu copii cu nevoi speciale si cand mi s-a propus sa fac ateliere de engleza cu o grupa de copii cu sindromul Down, mi s-a parut o mare provocare asa ca am acceptat. Trebuie sa recunosc, am avut ceva emotii fiindca nu prea stiam la ce sa ma astept, dar copiii sunt foarte receptivi si se descurca neasteptat de bine. Cu multa rabdare si avand permanent contact vizual, reusesc sa faca activitati pe care le fac si copiii fara probleme.

Cand am invatat culorile ne-am jucat potrivind capacele ce aveau culori identice;

 

… am facut niste fise copiind o imagine cu Dora ce tinea mana in sus si am facut niste cercuri pentru a arata ca tine niste baloane in mana. Copiii trebuia sa gaseasca cercurile colorate pentru a se potrivi baloanelor.

Cand am vorbit despre animalele de la ferma am folosit un grajd din carton si copiii ciocaneau la usa sau la geam pentru a vedea ce animale se ascund inauntru.

Ne sunt de mare ajutor si cartile textile care au diferite ferestre ce se deschid si suspansul ii face pe copii nerabdatori sa descopere ce se afla dedesubt.

Am facut puzzle-uri din doua piese pentru a forma animale.

Avem de fiecare data si o parte practica, iata ce oite dragute au facut copiii la aceasta tema:

Am identificat si partile corpului si l-am asamblat pe Mat Man pentru a le denumi in engleza.

Am potrivit partile corpului si pe o fetita desenata si asezata pe perete.

Le-am dat copiilor imagini cu baieti sau fetite si ei trebuia sa puna buline pe partile corpului indicate de mine.

Am facut si martisoare pentru mama 🙂 .

Iata ce mandri sunt de creatiile lor 🙂 .

La ultimul atelier am vorbit despre familie si am facut cunostinta cu Peppa Pig. Am jucat bowling cu familia ei numind fiecare membru al familiei care era doborat cu mingea.

Am folosit niste marionete pentru degete pentru a canta Daddy finger.

Am facut-o pe mama din materiale cu diferite texturi si am repetat in felul acesta si partile corpului.

Intre aceste activitati oarecum statice, avem si o multime de cantecele si dansuri pe care le intercalam pentru ca totul sa fie dinamic. O sa va mai povestesc despre felul in care ne jucam, concluzia mea este ca se poate. Si copiii cu dizabilitati pot avea rezultate foarte bune cu conditia sa se lucreze mult cu ei la toate nivelurile.

 

Anunțuri

18 păreri la “Engleza e pe placul tuturor

  1. Vali, efectiv am avut lacrimi in ochi citind articolul tau! Asa m-am bucurat sa vad pozele cu copiii cei frumosi! Multumesc din suflet pentru ceea ce faci, aveai toata admiratia mea si inainte, dar acum si mai mult! Sa stii ca trebuie doar insistat, copii cu SD merg foarte mult pe vizual si au o memorie buna. Succes mult si drum lung in aceasta directie!

  2. am ramas cu lacrimile pe obraji
    este prima data cand citesc despre o activitate aplicata la copii cu SD si ma bucur mult sa descopar ca se poate si la noi, nu doar in SUA
    sunt mandra ca te cunosc si ma bucur enorm sa constat ca ceea ce gandeam eu despre tine este exact asa: esti un OM cu suflet MARE!
    felicitari si tine-o tot asa!

  3. Foarte frumos si cu suflet !…NICI NU MI-AM DAT SEAMA CA SUNT COPILASI CU DIZABILITATI !!!!…CAND AM CITIT LA FINAL , am crezut ca nu am citit corect!…Esti cu adevarat UN SUFLET plin de RABDARE si IUBIRE !

  4. Sunt sincer impresionata de felul in care stii sa iti creezi lectiile. Admir acest talent cu care esti inzestrata si curajul de a lucra cu copii cu dizabilitati; sunt convinsa ca eforturile voastre unite vor da roade dulci!

  5. Valentina, esti nemaipomenita! Ai tot respectul si admiratia mea (le aveai de cand ne cunoastem, dar acum au crescut inzecit, caci imi pot imagina cata munca si daruire stau in spatele atelierelor tale).
    Iti dorim multa sanatate si putere de munca – inspiratia stiu ca ti-o dau zambetele acestea atat de sincere si frumoase ale copiilor!

    Multi pupici!!!

    • Te imbratisez Camelia , multumesc pentru incurajari ! Intr-adevar e multa munca in pregatirea atelierelor, dar imi place tare mult tot ce fac si ma gandesc doar la entuziasmul copiilor care mereu asteapta un joc nou, ceva inedit. Timpul nu-mi prea este prieten, dar imi tot promit sa ma organizez mai bine si sa am vreme sa fac tot ce-mi propun 🙂 .

  6. Sigur! Nimic nu e imposibil. Romania are un trecut de negare a ceea ce nu poate face cu usurinta si daca nu culege roadele pe moment (orfelinatele noastre ne-au dus faima in lume). Cu cit mai vulnerabili, cu atit mai mult trebuie sa oferim timp, rabdare si afectiune, citeam undeva.
    In Marea Britanie, exista mult common sense. Nu se atrage atentia, nu se arata cu degetul, parintii nu susotesc despre copiii cu dezabilitati. Noi ca parinti nu am folosit niciodata cuvintul, Fetita noastra nu-l cunoaste, nu se ‘holbeaza’ la copii sau adulti in carucioare, iar programul ei preferat cind era mai mica era cel cu copii cu dezabilitati majore. La fel si cu alte diferente (de rasa, etnie etc). Nu remarci aceste asa-zise diferente daca nu li se pune eticheta de ‘diferente’, ceea ce, de fapt, inseamna, ca nu sint diferente in adevaratul sens al cuvintului..
    Depinde din ce unghi privesti, probabil.

    • Nici noi nu am etichetat vreodata oamenii cu vreo denumire, fetele mele nu percep ca unii copii au probleme sau nu, cu toti se comporta la fel. Nu prezint activittaile pe care le fac cu acesti copii pentru a scoate in evidenta faptul ca sunt diferiti, vreau doar sa evidentiez ca se poate lucra la fel de bine ca si cu ceilalti copii, ca pot face progrese si ca nu trebuie neglijati.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s