Cadoul Celestinei

Celestina, fiica Marii si a Cerului era o fetita rasfatata care  a fost invatata sa primeasca tot felul de cadouri si cu toate astea era mereu imbufnata si nimic nu o facea fericita.

Se apropia ziua ei si parintii aveau de facut o alegere foarte grea: nu stiau ce cadou ar face-o fericita. Asa ca dupa ce au chibzuit mult, au hotarat sa-i ofere puterea de a-si crea singura ceva ce o face fericita, ceva nemaivazut, insa trebuie sa aleaga in mod responsabil fiindca nu avea dreptul la mai multe incercari. Asta a fost o mare provocare pentru Celestina si a inceput sa se gandeasca si sa descopere ce ar face-o fericita, ea care  de multa vreme nu se mai bucura de nimic. Aruncandu-se in mare si-a dat seama ca-i place apa, cand soarele a mangaiat-o cu blandete si-a dat seama ca-i place si caldura, si a realizat ca nimic nu se compara cu maretia cerului. Concluzia ei a fost ca trebui sa inventeze ceva care sa aiba apa, caldura, soare si cer. Aburii care ieseau din ceai au facut-o sa-si doreasca niste norisori pufosi cu care a calatoreasca , insa a vrut ca acestia sa sa arunce lumini si sa scoata zgomote, „sa fie luminosi si sonori.” Astfel au aparut norii aducatori de ploaie ce-aveau o printesa, pe fericita Celestina.

Cadoul Celestinei”, este povestea pe care am citit-o vineri la atelierul de lectura si a avut mare succes fiindca i-am provocat la fiecare pas pe copii sa se gandeasca ce cadou i-ar duce ei Celestinei daca ar fi invitati la ziua ei, sau sa-si imagineze/sa inventeze  un cadou care i-ar face fericiti. Multi s-au gandit doar la jucarii (previzibil🙂 ) dar discutand mai mult pe baza povestii, au inteles ca nu doar lucurile materiale ne fac fericiti, au spus ca de ziua lor s-ar bucura si de o mancare speciala pregatita de mami  :) .

Mi-a placut foarte mult ideea originala a Bufnitei  de a realiza Sonori din spuma poliuretanica, asa ca  am imprumutat ideea si am pregatit dinainte norisori pe farfurii din carton pe care copiii i-au pictat si i-am numit norisorii dorintelor.

Lasati-i asadar pe copii sa descopere, sa-si inventeze propriile jucarii. N-ar fi rau daca am trimite jucariile in vacanta o perioada (Roxana avea o astfel de propunere) si ne-am folosi de creativitate pentru a crea jocuri si jucarii, eu am convingerea ca o cutie de carton de exemplu s-ar transforma intr-o jucarie mult mai apreciata decat una scumpa. Vom incerca si noi acest experiment fiindca n-as vrea ca fetele sa ajunga mici Celestine🙂 .

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s