Fiindca saptamana trecuta am vorbit despre simturi in general, la atelierul de engleza de sambata am inceput sa vorbim despre fiecare simt in parte si primul a fost vazul.
Mai intai am repetat toate simturile printr-un joc ce a fost foarte apreciat de copii. Am avut niste cartonase cu diferite imagini si am folosit baloane pe care le spargeam cand iamginea nu se potrivea cu un anumit simt (de exemplu daca pe cartonas era o pizza intrebam: Can you see it?/Can you smell it?/Can you taste it?/Can you touch it?/ Can yoy hear it?). Va dati seama ce chicoteala a fost :).
Am avut si o invitata speciala, o papusa pe care Elena a primit-o cadou de curand si ii este foarte draga, care a venit legata la ochi si le spunea copiilor: „I cannot see. What can I do?” Dupa ce i-am descoperit ochii a fost bucuroasa si spunea: „I can see now! ” Am adus apoi mai multe obiecte pe care le folosim sa vedem mai bine sau sa vedem lumea in mod diferit: o lupa, un binoclu, un caleidoscop (l-am confectioant dintr-un tub de la hartia de bucatarie dupa modelul acesta).
Am jucat apoi mai multe jocuri in care trebuia sa facem divese activitati legati la ochi. Mai intai am incercat sa punem coada magarusului, castiga cel care o punea cat mai aproape de tinta. Ne-am distrat foarte tare cand magarusul avea coada pe ochi sau foarte departe de corp.
Am si desenat legati la ochi, va imaginati ce desene au iesit :).
A trebuit apoi sa descoperim mesajele secrete de pe foaie si am dat cu acuarele pentru a scoate mesajele la suprafata (am facut dinainte forme geometrice si cate un fluturas sau o floare cu creion cerat alb ).
Am cautat diferite animalute aflate intr-un borcan cu orez, trebui sa spuna ce vad: I can see a rabbit.
Am cautat obiecte si pe pereti ajutandu-ne de o lanterna. Am avut cartonase cu animale aflate in diferite locuri (de aici le-am cumparat) si eu spuneam de exemplu I can see a bear under the bed, iar ei cautau imaginea respectiva.
Am folosit si niste animalute din plastic pe care le schimbam ordinea sau sustrageam cate unul in timp ce copiii aveau ochii inchisi si ei trebuia sa ghiceasca ce s-a schimbat.
Surpriza dulce a fost insotita de cate o lupa, pentru a putea fi vazuta mai bine 🙂 .
doua fete cucuiete 
frumoasa lectie! ca de obicei,de altfel
felicitari pentru tot ceea ce faci,Vali 🙂
Multumim mult Antoaneta!
Foarte frumos! Bravo:)
Multumim :)!
Sunt mamica unei fetite de 7 ani jumatate si te urmaresc de mult timp. Vreau sa iti spun ca sunt absolut fascinata de explozia de idei, de creativitatea ta debordanta, de daruirea, rabdarea si bucuria cu care faci toate astea. Mi-as dori sa pun in practica cat mai multe idei descoperite aici, dar parca tot nu ma incadrez in timp, asa cum faci tu. Cred ca la tine timpul se dilata.
In speranta unei viitoare colaborari(daca se va putea) , iti multumesc pentru tot ceea ce faci si nu uita ca esti o sursa de inspiratie pentru multi. Seara senina!
Ramona Beldiman – Cluj-Napoca
Ma bucur mult sa va cunosc! Multumesc din suflet pentru cuvintele frumoase! Intr-adevar, fac totul cu mare pasiune si ma bucur ca se vede lucrul asta. Cat despre timp, si la noi e foarte scurt, dar daca vrei cu adevarat, ai timp pentru toate. Astept sa ne mai auzim. Va imbratisez!
Asa fain ati lucrat ca simt deja ca s-a dezvoltat inca un…..simt!Sunt frumoase atelierele tale si ma bucur pentru copiii ce au acces la ele.
In zona mea nu exista asa ceva,sau nu am eu cunostinta si asta este un lucru trist.Mi-ar fi placut sa pot lucra si eu cu cativa copii insa nu s-a legat nimic.Inca!
Va imbratisez ,asta ca sa simtiti pe pielea voastra cum s-au ascutit simturile mele!
Ce simpatica esti Ioana :)! Ar fi super sa lucrezi cu copiii, esti talentata , ai multe idei frumoase de impartasit, iar cu machetele pe care le faci lectiile ar iesi si mai grozave. Incearca, te sustin din umbra :)!
Si noi va imbratisam cu drag!