Elenei ii place foarte mult sa se joce de-a ceva si destul de des facem cate un pretend-play. Astazi ne-am jucat de-a magazinul si eu am pregatit etichete cu preturi pentru marfurile alese de ea si Elena si-a pregatit banutii intr-o gentuta (banii erau piesele de lemn de la jocul de memorie). Am asezat frumos produsele pe tejghea si am inceput „partida de shopping”. Ar fi fost mai frumos daca erau mai multi cumparatori, dar de unde? Pe Maria nu ne putem baza deocamdata pentru astfel de jocuri. Ea era fetita care venea cu mama la cumparaturi. Cu toate astea ne-am jucat destul de mult si actualizam mereu stocul de marfuri, mai faceam schimb: o data eram eu vanzatoarea, o data ea. Totodata a fost si o oportunitate de repeta numararea multimilor (pe etichete am facut multimi de patrate in funtie de cat costa fiecare produs) .